Trecerea unei legi prin parlament va necesita o perioadă mai îndelungată de timp decât adoptarea unei simple rezoluţii, fiind nevoie de votul ambelor camere — Camera Comunelor şi Camera Lorzilor—, ceea ce ar putea întârzia planurile guvernului de a invoca Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona până la finalul lui martie 2017.

'Judecătorii au stabilit ce anume nu putem face şi nu exact ce anume putem face, însă presupunem că este nevoie de o lege a parlamentului, aşadar atât a Camerei Comunelor, cât şi a Camerei Lorzilor', a afirmat ministrul Davis la BBC.

Guvernul va contesta însă această decizie, argumentând că referendumul a fost organizat în urma 'unui vot de şase la unu în Camera Comunelor pentru a lăsa decizia în seama poporului britanic'.

'Oamenii sunt cei pe care parlamentul îi reprezintă — 17,4 milioane dintre ei, cel mai mare mandat din istorie, au votat să ieşim din Uniunea Europeană. Vom respecta acest mandat în cel mai bun mod posibil pentru interesul naţional britanic', a declarat Davis la BBC.

În pofida deciziei de joi a Înaltei Curţi conform căreia guvernul nu are dreptul de a începe negocierile cu UE fără aprobarea parlamentului, prim-ministrul Theresa May insistă că are această autoritate, în virtutea unei convenţii constituţionale denumite Prerogativa Regală, după cum explică DPA.

Prerogativa Regală a fost folosită iniţial de către monarh pentru a-şi asuma decizii fără consimţământul parlamentului, însă în prezent astfel de hotărâri sunt luate în mod obişnuit de miniştri în numele suveranei.

Recurgerea la această prerogativă se bazează mai degrabă pe convenţie, nu pe lege, aşa încât nu există o listă exhaustivă a situaţiilor în care poate fi utilizată.

Cele mai importante astfel de situaţii din trecut a fost legate de evenimente de politică externă, precum încheierea de tratate şi declararea războiului şi a păcii.