Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko se va afla joi la Bruxelles pentru al 18-lea summit UE-Ucraina, ocazie cu care se va întâlni cu Jean-Claude Juncker şi Donald Tusk, care prezidează Comisia şi respectiv Consiliul European. O conferinţă de presă comună a celor trei a fost anunţată la miezul zilei.

Pe lângă câteva acorduri financiare, mai multe subiecte-cheie figurează pe ordinea de zi: liberalizarea vizelor, „agenda de reforme" cu măsuri anticorupţie prevăzute de Kiev şi acordurile de la Minsk.

Semnate în februarie 2015, sub egida Parisului şi a Berlinului, aceste acorduri ruso-ucrainene, menite să pună capăt conflictului care durează de peste doi ani în estul Ucrainei, nu sunt pe deplin respectate de ambele părţi.

Occidentul acuză Rusia lui Vladimir Putin de sprijin militar pentru rebelii proruşi, contestând autoritatea Kievului în special în regiunea Donbas, fapt negat constant de Kremlin. Conflictul între forţele ucrainene şi separatiste s-au soldat cu peste 10.000 de morţi în doi ani şi jumătate de la izbucnirea sa.

În timpul summitului de la Bruxelles, "cred că accentul ar trebui să fie pus pe situaţia din Donbas, pe agresiunea rusă, pe prelungirea sancţiunilor", a declarat ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin, în weekendul trecut la postul de televiziune Inter.

„Noi trebuie să forţăm Rusia să pună în aplicare acordurile Minsk. Pentru aceasta, avem nevoie de prietenii noştri europeni şi de reprezentanţii Statelor Unite", a adăugat el.

Un înalt responsabil european a declarat, sub rezerva anonimatului, că "este evident că separatiştii în Ucraina îşi pot continua activităţile, datorită unui sprijin foarte puternic venit din afara ţării (...), Rusia având o anumită responsabilitate".

După anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de Rusia în martie 2014, SUA şi UE au impus sancţiuni economice severe Moscovei.

Chestiunea prelungirii lor dincolo de ianuarie 2017 urmează să fie abordată în cadrul următorului summit al şefilor de stat din UE la mijlocul lunii decembrie.

Dar problema sancţiunilor va fi indirect prezentă la reuniunea de joi, care intervine la o săptămână după apelul lansat la Berlin de Barack Obama şi de către cinci lideri europeni pentru menţinerea acestora până la respectarea efectivă a acordurilor Minsk.

Temându-se că succesorul său ales Donald Trump se va arăta mult mai indulgent cu Vladimir Putin, actualul preşedinte american i-a cerut acestuia din urmă să acţioneze pentru o "rezolvare" a crizei ucrainene până la încheierea mandatului său, în ianuarie.

De partea europeană, unii vor să calmeze temerile legate de alegerea lui Trump în funcţia de preşedinte. Donald Tusk, bunăoară, a insistat asupra menţinerii unei cooperări transatlantice "strânse", inclusiv în problema ucraineană.

Pentru experţii de la Institutul francez pentru relaţii internaţionale (Ifri), venirea miliardarului populist la Casa Albă oferă Europei ocazia "de a prelua asigurarea apărării sale şi de a gestiona crize precum cele din Ucraina, lăsând SUA un rol de sprijin".

Mai mult, Kievul nu ar trebui să se teamă de o "eventuală recunoaştere din partea SUA a anexării Crimeii (...) în acest stadiu din cauza poziţiei luate de Partidul Republican", scriu experţii francezi într-un raport intitulat „Lumea potrivit lui Trump".

Pe agenda summitului mai figurează subiectul gazelor şi securizarea aprovizionării cu hidrocarburi a ţărilor europene via Ucraina în prag de iarnă, precum şi soarta Acordului de asociere UE-Ucraina.

Acordul a fost ratificat de 27 de state membre, dar punerea sa în aplicare în toate aspectele sale (economic, cooperare militară, drepturi sociale etc) este ameninţată de "Nu"-ul, exprimat de olandezi într-un referendum în luna aprilie. O soluţie politică este încă studiată de Haga şi ar urma să fie prezentată la următorul summit UE.

Refuzul fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici de a semna acest acord a condus în urmă cu trei ani la revolta din Piaţa Independenţei (Maidan Nezalejnosti) din Kiev şi în final la înlăturarea sa de la putere.