Europarlamentarii reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg au aprobat planul, 369 dintre ei votând pentru şi 255, împotrivă. S-au opus rezoluţiei europarlamentarii eurosceptici, de extremă dreaptă şi de extremă stângă.

Proiectul prevede ca statele membre ale Uniunii Europene să investească mai mult în misiuni militare şi, în acelaşi timp, să dezvolte şi să împartă echipamente militare.

Parlamentul European nu este for decizional în acest dosar, fiind nevoie de consensul liderilor statelor membre. Însă susţinerea exprimată de legiuitorii europeni indică în mod clar că la nivelul partidelor importante există voinţa politică pentru ca Uniunea Europeană să pună în practică acest plan de apărare, cel mai ambiţios din ultimele decenii.

"Uniunea noastră nu are dotările necesare pentru a face faţă uriaşelor provocări de securitate. Europa se bazează în continuare, în foarte mare măsură, pe NATO şi pe solidaritatea Statelor Unite", a spus europarlamentarul liberal Urmas Paet, fost ministru de Externe al Estoniei şi autorul rezoluţiei adoptate la Strasbourg.

"Pe termen lung, americanilor nu le va păsa de securitatea Europei. Rezultatul alegerilor din Statele Unite face ca sporirea capacităţii eurpene de apărare să devină o problemă de extremă urgenţă", a spus şi europarlamentarul german Michael Gahler.

Planul de apărare a fost avansat în septembrie de către Franţa şi Germania. Referendumul în care britanicii au decis să părăsească Uniunea Europeană, precum şi victoria lui Donald Trump la prezidenţialele din SUA au creat un context favorabil iniţiativei franco-germane.

În timpul campaniei electorale, Trump a spus că unele state aliate se bucură de protecţia SUA deşi cheltuiesc insuficient pentru propria apărare. Aceste comentarii au ridicat semne de întrebare, precum şi temeri că, odată devenit preşedinte, Trump ar putea sista finanţarea americană către NATO într-un moment în care relaţia Europei cu Rusia este una foarte tensionată.

În ce priveşte Marea Britanie, Londra a blocat ani la rând planurile pentru o apărare europeană comună şi a obiectat mereu faţă de proiectul unei armate europene coordonate de la Bruxelles.

Franţa, care este, alături de Regatul Unit, cea mai importantă putere militară din Europa, întrevede acum un culoar ideal pe care să facă să avanseze, împreună cu Germania, aşa-numita strategie de apărare comună, subliniind, totodată, că nu este vorba despre "o armată a UE".

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta pe marginea acestui proiect la summit-ul din decembrie de la Bruxelles. Apoi guvernele naţionale vor conlucra cu Federica Mogherini, coordonatoarea politicii externe a UE, pentru formularea unor propuneri clare.

Sunt în discuţie câteva idei: înfiinţarea unui centru de planificare ce va coordona misiunile de antrenament, detaşarea de forţe speciale în situaţii de criză, cooperarea în vederea dezvoltării unor noi sisteme militare şi revizuirea anuală a cheltuielilor pe apărare în blocul european.