„Am avut câteva discuţii bune, care m-au convins că aceasta s-ar putea face”, a declarat Rasmussen pentru agenţia de presă Ritzau.

Aflat în fruntea unui guvern minoritar (34 de locuri din totalul celor 179) format dintr-un singur partid, Venstre (centru-dreapta), premierul guvernează datorită sprijinului acordat de o altă formaţiune mai importantă, Partidul Popular Danez (anti-imigraţie, 37 de locuri), şi de două formaţiuni de dreapta, Alianţa Liberală şi Partidul Popular conservator.

Alianţa Liberală a ameninţat că va face să cadă guvernul dacă acesta nu va reduce cu cinci puncte procentuale nivelul de impozit pentru veniturile cele mai ridicate.

Partidul Popular danez, care promovează ideea de stat-providenţă şi atrage alegători din mediile mai puţin favorizate, s-a opus vehement acestei idei.
În aceste condiţii, a fost propusă o soluţie pentru depăşirea crizei: de a le permite celor două partide de dreapta să intre la guvernare. Preşedintele grupului Alianţa Liberală, Anders Samuelsen, a declarat că, în acest caz, el îşi va modera exigenţele fiscale.

Pentru forţele de dreapta, miza este să se menţină la putere, în condiţiile în care sondajele arată că opoziţia de stânga ar fi favorită în cazul unor alegeri legislative anticipate.

Lars Lokke Rasmussen, la putere din iunie 2015, se confruntă cu scăderea ratei sale de popularitate, după ce a luat drept ţintă măsurile de protecţie socială pe care liberalii le consideră prea generoase, precum şi bugetul pentru educaţie naţională.

În schimb, politica sa care înăspreşte condiţiile pentru imigranţii şi solicitanţii de azil, extrem de criticată în străinătate, face obiectul unui consens, inclusiv uneori în sânul primului partid de opoziţie, Social-Democrat.