Armele din Balcani, a căror urmă s-a pierdut în timpul destrămării fostei Iugoslavii, ajung adesea în mâinile organizaţiilor criminale din Europa de Vest, dar şi a jihadiştilor.

În 2015, la Paris, teroriştii care au atacat redacţia publicaţiei de satiră Charlie Hebdo şi comandourile care au atacat terasele de cafenele şi restaurante, precum şi sala de concerte Bataclan, erau de asemenea dotaţi cu astfel de arme.

Operaţiunea s-a desfăşurat în regiunea Apatin şi Sombor (nord-vest) şi a permis confiscarea „unei cantităţi foarte mari de arme”, a anunţat Nebojsa Stefanovic pentru mass-media locale.

Au fost confiscate nouă kilograme de explozivi plastici, 20,7 kg de TNT, mai multe zeci de detonatoare, 111 grenade de mână, 12 grenade antitanc, două lansatoare de rachete, zece grenade pentru arme de foc, opt arme automate, două arme semiautomate, o mitralieră, şase pistoale, două carabine, o armă de calibru mic, 6.000 de gloanţe şi o mină antitanc.

Ministrul sârb nu a precizat când a avut loc această operaţiune, nici dacă există vreo legătură cu descoperirea, în urmă cu două săptămâni, a unui arsenal de arme lângă o casă ce aparţinea familiei premierului Aleksandar Vucic.

Într-un raport din 2014, un centru de studii specializat cu sediul la Geneva, Small Arms Survey, estima că circa 25 de milioane de locuitori din Balcani deţineau între 3,6 şi 6,2 milioane de arme de foc.

Potrivit estimărilor autorităţilor, în Serbia există până la 900.000 asemenea arme, în pofida celor şase campanii de recuperare a lor în schimbul unei amnistii, campanii lansate după asasinarea, în 2003, a premierului Zoran Djindjic. O măsură de amnistiere este de asemenea preconizată în Bosnia.

Aceste arme erau împrăştiate pe întreg teritoriul fostei Iugoslavii, în cadrul unei doctrine de „apărare teritorială” promovate de regimul comunist. Urma acestor arme s-a pierdut în haosul conflictelor care au marcat Iugoslavia în anii '90.