În prezent, capitala Marii Britanii este oraşul care găzduieşte Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), o instituţie cu aproape 900 de angajaţi care supervizează siguranţa medicamentelor vândute în Uniunea Europeană, o piaţă de peste 500 de milioane de consumatori. După ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, UE ar putea să mute sediul EMA în altă ţară membră.

Politicienii străini au început deja să dea târcoale, printre statele care au înaintat oferte numărându-se Suedia, Franţa, Danemarca, Ungaria şi Bulgaria. Pe lângă aspectele care ţin de prestigiu, există şi avantaje economice pentru oraşele care vor găzdui agenţii europene precum EMA. Angajaţii sunt plătiţi de UE, nu de oraşul gazdă, care profită şi de pe urma chiriilor percepute pentru spaţiile de birouri necesare pentru astfel de agenţii. În plus, există beneficii şi pentru afacerile locale de genul organizatori de conferinţe sau hoteluri.

Marea Britanie susţine în continuare că există motive pentru ca EMA să nu fie mutată precum proximitatea de Agenţia de reglementare a medicamentelor din Marea Britanie precum şi faptul că experţii furnizaţi de organismele britanice de reglementare se ocupă de aproximativ o treime din sarcinile EMA. Dacă EMA va fi mutată atunci statele membre vor fi nevoite să acopere deficitul de personal.

„Foarte mulţi angajaţi vor fi nevoiţi să-şi schimbe poziţiile. Vorbim de o agenţie de reglementare care trebuie să fie atentă la sănătatea şi siguranţa a sute de milioane de consumatori. Nu este de dorit ca angajaţii să fie atenţi la alte probleme”, a declarat Andrew Witty, directorul general al grupului farmaceutic britanic GlaxoSmithKline Plc.

În schimb, pentru alţi producători europeni de medicamente, beneficiile mutării EMA sunt mai mari decât dezavantajele. De exemplu, grupul Novo Nordisk A/S, cel mai mare producător mondial de insulină, ajută Guvernul danez să promoveze Copenhaga, care găzduieşte şi sediul european al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. „Este evident că politicienii noştri ar trebui să promoveze mutarea sediului EMA la Copenhaga. Sunt foarte puţine regiuni care pot oferi ceva similar în acest domeniu”, a apreciat Mads Krogsgaard Thomsen, director ştiinţific la Novo NordiskNovo Nordisk.

Danemarca este, însă, concurată de rivali locali precum Finlanda şi Suedia. Ministrul finlandez al Sănătăţii, Pirkko Mattila, declara luna trecută că Finlanda are atuurile necesare pentru a prelua atribuţiile EMA, care ar putea să îşi mute sediul la Helsinki sau Turku. La rândul său, coordonatorul naţional pentru ştiinţă din Suedia, Anders Lonnberg, a subliniat că Stockholm este deja oraşul care găzduieşte Centrul European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor, o altă agenţie a UE, astfel că există şanse mari să devină şi sediul EMA.

În plus, după votul în favoarea Brexit, blocul comunitar ar putea încerca să recompenseze ţările din afara zonei euro pentru a demonstra că nu există discriminări între ţările care utilizează euro şi cele care nu sunt membre ale zonei euro. Acest lucru ar putea fi în favoarea Suediei şi Danemarcei dar ar putea da o şansă şi Bulgariei, Croaţiei, României, Ciprului şi Slovaciei, ţări care nu găzduiesc nicio agenţie UE. Adjunctul ministrului de Externe din Lituania, Raimundas Karoblis, a declarat recent că este o prioritate pentru aproape toate statele membre UE să găzduiască cel puţin o agenţie de reglementare.

Cu toate acestea, cele mai mari şanse pentru a găzdui EMA le au statele importante. Premierul Italiei, Matteo Renzi oferă spaţiul care a găzduit Expoziţia Internaţională de la Milano din 2015 drept o posibilă locaţie. Lyon, Strasbourg şi Lille sunt candidatele propuse de Franţa, a precizat purtătorul de cuvânt al Administraţiei prezidenţiale, Stephane Le Foll. În ceea ce priveşte Germania, printre candidate se numără Munchen, Bonn, Frankfurt şi Saarbruecken.