În Statele Unite însă, cei care acordă victoria finală sunt electorii desemnaţi de fiecare stat, iar, din acest punct de vedere, Donald Trump a obţinut o victorie covârşitoare: 290 — din cei 270 electori necesari, o majoritate simplă din totalul de 538 — la 228.

După cum anticipează Robert Schapiro, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Columbia din New York, numeroase voci s-ar putea ridica însă pentru a cere o reformă a acestui sistem electoral. „Ar putea să existe revendicări, dar ele vor sfârşi prin a dispărea”, estimează totuşi Schapiro, subliniind că o reformare a Colegiului electoral ar necesita modificarea Constituţiei americane, o misiune extrem de delicată.

„Aceasta ridică totuşi întrebarea cât de democratic este sistemul nostru”, admite profesorul american.

Cu atât mai mult cu cât, înaintea acestei victorii a lui Trump, un alt candidat republican, George W. Bush, a avut câştig de cauză în alegerile din anul 2000 în faţa democratului Al Gore, chiar dacă votul popular a fost de 48,4% la 47,9% pentru fostul vicepreşedinte.

După cum estimează Robert Schapiro, un astfel de scenariu ar putea chiar să devină unul obişnuit. Dacă regula „un cetăţean = un vot” este un stâlp al democraţiei, sufragiul indirect modifică datele problemei, explică el.

În fiecare din cele 50 de state, plus Districtul Columbia, voturile se traduc în mari electori, al căror număr variază în funcţie de populaţia fiecărui stat.

În stadiul actual şi fără o modificare a Constituţiei, statele ar putea totuşi să adopte, la nivelul lor, legi care să atribuie marii electori candidatului care a obţinut cel mai mare număr de voturi la nivel naţional, însă acest gen de iniţiativă nu a dat până acum niciun rezultat, încheie AFP.