Dacă firmele financiare îşi pierd dreptul de a-şi vinde liber serviciile în toată Europa, ar putea dispărea 75.000 de locuri de muncă, avertizează raportul Oliver Wyman. Sunt în creştere speculaţiile conform cărora acest sector — care include băncile de retail, de investiţii, firmele care gestionează active, companiile de asigurări — îşi va pierde drepturile în urma ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Este în interesul tuturor să existe un rezultat pozitiv al negocierilor, de care să beneficieze atât Marea Britanie, cât şi Uniunea Europeană, să existe întreruperi minime în industria financiară şi clienţii să nu fie afectaţi”, a afirmat Hector Sants, vicepreşedintele Oliver Wyman şi fost membru al Autorităţii de reglementare din Marea Britanie.

Viitorul Londrei ca şi centru financiar european va fi unul dintre principalele subiecte de negociere în procesul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, deoarece este cel mai mare sector de export al ţării şi cea mai mare sursă de venituri din taxe.

Serviciile financiare din Marea Britanie generează anual venituri între 190 — 250 miliarde de lire sterline şi are aproximativ 1,1 milioane de angajaţi, se arată în raport. Taxele plătite de industria financiară se ridică la aproximativ 60 — 67 miliarde de lire sterline.

Raportul subliniază impactul unui „hard Brexit” sau a unui „soft Brexit”. În cel mai rău scenariu, în care băncile internaţionale pierd complet accesul la piaţa unică europeană — „hard Brexit” — veniturile ar putea scădea cu 32 — 38 miliarde de lire sterline şi s-ar pierde 65.000 — 75.000 de locuri de muncă. Dacă Marea Britanie îşi păstrează accesul la spaţiul economic european — „soft Brexit” — atunci vor dispărea numai 4.000 de locuri de muncă şi se vor pierde venituri de aproximativ două miliarde de lire sterline.

Premierul britanic Theresa May a respins duminică abordarea procesului ieşirii din Uniunea Europeană în termeni de „hard Brexit” sau „soft Brexit” („Brexit dur” sau „Brexit uşor”), spunând că în relaţia pe care Guvernul de la Londra va încerca să o dezvolte cu blocul comunitar nu va căuta să se raporteze la modelul norvegian ori la cel elveţian şi a respins de asemenea orice aranjament prin care Marii Britanii i s-ar accepta accesul în continuare la piaţa unică europeană în schimbul renunţării la controlul imigraţiei.

„Argumentele despre un „soft Brexit”, prin care s-ar continua sub o anumită formă apartenenţa la UE, şi un „hard Brexit”, ca o decizie deliberată de a respinge comerţul cu Europa, sunt pur şi simplu o dihotomie falsă”, a afirmat Theresa May, în discursul susţinut la Congresul Partidului Conservator britanic.

„Prin urmare, nu va fi o negociere pentru stabilirea unei relaţii cum am mai văzut în ultimii 40 de ani sau mai mult. Deci, nu va fi un „model norvegian”. Şi nu va fi nici un „model elveţian”. Va fi un acord între o Mare Britanie independentă şi suverană şi Uniunea Europeană”, a explicat oficialul britanic.

„Tot ce facem pentru a ieşi din UE va fi conform cu legile şi cu obligaţiile asumate prin tratate şi trebuie să oferim salariaţilor şi investitorilor cât mai mult siguranţă. Aceasta înseamnă că nu va exista o retragere bruscă şi unilaterală”, a dat asigurări Theresa May.