Postul de ştiri Rossia 24 a difuzat un reportaj despre pregătirea adăposturilor antinucleare din Moscova.

La Sankt-Petersburg, site-ul de informaţii Fontanka crede că Guvernul vrea să raţionalizeze pâinea în vederea unui viitor război, în pofida explicaţiilor autorităţilor care afirmă că, pur şi simplu, vor să stabilizeze preţul făinii.

Iar la radio se discută despre exerciţii ale "apărării civile" care mobilizează, potrivit Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă, 40 de milioane de ruşi timp de o săptămână. În program figurează evacuarea imobilelor şi exerciţii în caz de incendiu.

Cei care şi-ar stinge televizoarele şi ar ieşi să se plimbe pe străzile Moscovei ar putea, foarte probabil, să dea peste uriaşe graffitti "patriotice" ale unor artişti pro-Putin din cadrul organizaţiei "Set", care împânzesc de-acum imobilele, de exemplu un urs - simbolul Rusiei - care distribuie veste antiglonţ unor porumbei ai păcii.

Care este cauza acestei febre, acestei beţii faţă de iminenţa unui "al treilea război mondial", se întreabă AFP.

Ruperea, pe 3 octombrie, a negocierilor între Washington şi Moscova pe tema războiului din Siria, după eşecul unui armistiţiu pe care cele două mari puteri l-au negociat dur, la Geneva, în septembrie.

Ulterior, bombe ruse şi siriene au transformat Alepul în "iadul pe pământ", potrivit ONU, şi au provocat un val de critici din partea occidentalilor.

Pe teren, armata rusă a continuat, săptămâna aceasta, bombardamentele şi a staţionat, în baza navală rusă din portul sirian Tartus, baterii antiaeriene de tip S-300, capabile să distrugă avioane de vânătoare.

Moscova a trimis, de asemenea, corvete echipate du rachete care pot, teoretic vorbind, să scufunde nave de război.

Altfel spus, Rusia face o adevărată demonstraţie de forţă care-i vizează nu pe jihadişti sau pe rebelii sirieni, ci, Marina şi avioanele americane.

La Moscova - unde jurnaliştii ruşi şi occidentali sunt bombardaţi permanent cu comunicate de la Ministerul rus al Apărării -, domneşte o atmosferă de confruntare, amplificată de presă.

Un purtător de cuvânt al armatei ruse, generalul Igor Konaşenkov, tot pune în gardă Casa Albă, Pentagonul şi Departamentul de Stat.

"Le amintesc «strategilor» americani că rachetele antiaeriene S-300 şi S-400, care asigură acoperirea aeriană a bazelor ruse de la Hmeimim şi Tartus au o rază de acţiune, care ar putea să ia prin surprindere orice aeronavă neidentificată", a declarat el pe 6 octombrie - o ameninţare abia voalată la adresa Statelor Unite.

Pe postul de stat Rossia 1, prezentatorul Dmitri Kiseliov, totodată şeful agenţiei de presă RIA Novosti, rezumă gândul generalului Konaşenkov pentru "oameni simpli, ca voi şi ca mine": "vom doborî" avioanele americane.

Apoi, el dezvăluie "planul B" în Siria. "Planul B este, în mare, că Statele Unite or să recurgă direct la forţă împotriva forţelor siriene ale preşedintelui Bashar al-Assad şi împotriva aviaţiei ruse", a spus el.

"Trebuie să ne temem de provocări? Aşa s-au angajat Statele Unite în Războiul din Vietnam", conchide Kiseliov, după care-i avertizează pe occidentali că rachetele staţionate în Kaliningrad - enclava rusă dintre Polonia şi Lituania - ar putea fi echipate cu focoase nucleare.

Pe de altă parte, International Business Times a citat duminică tabloidul rus Moskovski Komsomoleţ, care a evocat direct o confruntare militară între Statele Unite şi Rusia, comparând situaţia actuală cu criza rachetelor din Cuba, din 1962, care a adus cele două puteri în pragul unui război nuclear.

“Imaginaţi-vă că Statele Unite fac ce au vrut să facă de mult timp şi lansează atacuri împotriva (preşedintelui sirian Bashar) al-Assad, nu din greşeală, ci intenţionat şi greşit. Ar trebui Rusia să-şi apere aliatul sau să ia în considerare atacarea americanilor? Dar acest lucru ar duce, cu siguranţă, la al Treilea Război Mondial”, scria publicaţia rusă.

"Rusia actuală este mai mult decât pregătită, înainte de toate psihologic, de o nouă spirală a confruntării cu Vestul", rezumă Gheorghi Bovt într-un editorial publicat pe site-ul de ştiri Gazeta.ru.

Acest politolog are în vedere două scenarii, care ţin cont, de altfel, de dificultăţile economice din Rusia.

În primul - optimist -, cele două mari puteri "vor ajunge la un acord asupra unor noi condiţii ale unei coexistenţe, în mare o Ialta-2", apreciază el, evocând împărţirea zonelor de influenţă între Statele Unite şi fosta Uniune Sovietică imediat după al Doilea Război Mondial.

Iar în scenariul catastrofic, Rusia va reacţiona potrivit unei binecunoscute legi a străzii: "dacă nu poţi evita încăierarea, loveşte primul", apreciază politologul.

Într-un interviu pentru RIA Novosti, ultimul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov - cel care a iniţiat, în urmă cu 30 de ani, la Reykjavik, împreună cu preşedintele american Ronald Reagan începutul sfârşitului Războiului Rece - avertiza recent că lumea flirtează "periculos de mult cu zona roşie".

Însă miercuri, Moscova anunţa - un prim semn al unei destinderi după mai multe zile de invective - o reuniune internaţională pe tema situaţiei din Siria pentru sâmbătă, la Lausanne.

Această reuniune, la care au participat secretarul de Stat american John Kerry şi ministrul rus al Apărării Serghei Lavrov, a căpătat deja statul de întâlnire a ultimei şanse.