Reuters rezumă argumentul juridic al reclamanţilor, printre care un coafor, mai mulţi rezidenţi britanici din străinătate şi un grup autointitulat Contestaţia Poporului, în frunte cu reclamantul principal, managerul de investiţii Gina Miller: drepturile cetăţenilor conform unei legi emise de parlament în 1972, pentru aderarea Regatului Unit la UE în 1973, nu pot fi retrase unilateral de către guvern.

Punctul de vedere al guvernului, care doreşte să facă uz de aşa-numita "prerogativă regală", un drept istoric de decizie, va fi susţinut de procurorul general Jeremy Wright. Judecătorul — liderul magistraţilor din Anglia şi Ţara Galilor, John Tomas — va audia părţile timp de trei zile şi va da probabil verdictul înainte de sfârşitul lui octombrie.

În afara acestui proces, mulţi parlamentari şi opoziţia, prin vocea purtătorului de cuvânt al Partidului Laburist, Keir Starmer, susţin că referendumul din iunie, la care 52% din voturi au fost pentru retragerea Regatului Unit din UE, nu reprezintă şi un mandat de negociere. Şi mediul de afaceri se teme că, fără un acord din partea legislativului, May ar putea opta pentru un Brexit "hard" (dur), cu impunerea unor controale stricte pentru imigrare şi ieşirea din piaţa comună, ceea ce ar afecta comerţul şi investiţiile.

Alternativa ar fi Brexit-ul "soft" (moderat), pentru care pledează şi prim-ministrul Scoţiei, Nicola Sturgeon. Ea urmează să ţină joi un discurs în faţa partidului său, în care, potrivit Reuters, va condamna "imprudenţa economică" a politicii urmate de Theresa May. După anunţul acesteia privind data pentru invocarea articolului 50, cursul de schimb al lirei sterline a ajuns la minimul ultimilor 31 de ani.

Un proces similar celui de la Londra se află şi pe rolul Înaltei Curţi a Irlandei de Nord. Într-un context juridic complex, unul din punctele de vedere este că parlamentele şi guvernele celor patru ţări care alcătuiesc Regatul Unit (Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord) trebuie consultate înainte ca guvernul de la Londra să ia decizii majore. Deciziile instanţelor de la Londra şi Belfast vor ajunge probabil la Curtea Supremă a Regatului Unit, care se va pronunţa definitiv înainte de sfârşitul anului.