În urmă cu trei decenii, Suedia şi Danemarca reprezentau un model de cooperare, dar acum cele două ţări s-au baricadat după propriile graniţe de teama valului masiv de refugiaţi care a luat cu asalt întreaga Europă, relatează reporterii CNBC.

Începutul sfârşitului

Reintroducerea controlului la graniţa dintre Suedia şi Danemarca este văzută de unii analişti ca fiind începutul sfârşitului pentru acordul Schengen, care garantează libertatea de mişcare a persoanelor în 26 de state de pe continent.

„Chiar şi pentru statele din interiorul UE se prezintă ca un fenomen care evoluează în mod îngrijorător. Este o poveste cu totul şi cu totul diferită faţă de ceea ce am văzut în vestul Balcanilor”, a mărturisit Carsten Nickel, vicepreşedintele Teneo Intelligence.

În toamna anului trecut, premierul Ungariei, Viktor Orban, a ignorat toate obiecţiile partenerilor europeni şi a dispus ridicarea unui gard din sârmă ghimpată de-a lungul frontierei cu Serbia, pentru a bloca intrarea în ţară a refugiaţilor din Siria şi Afganistan.

De atunci, mai multe state europene au început să recurgă la reinstituirea controalelor la frontieră, inclusiv Austria şi Germania.

Deşi nu este pentru prima oară când ţări semnatare ale acordului Schengen recurg la măsura controlului la frontiere, evoluţia crizei refugiaţilor din Europa şi noile îngrijorări privind securitatea în interiorul UE ar putea duce la o înăsprire a condiţiilor de circulaţie în interiorul blocului comunitar.

O criză greu de gestionat

„În cazul crizei datoriilor din zona euro, am avut o instituţie aproape supranaturală, care a supravegheat situaţia: Banca Centrală Europeană. În cazul spaţiului Schengen nu avem instituţii care să gestioneze această criză”, punctează Nickel.

Vicepreşedintele Teneo Intelligence crede că va trebui să mai treacă încă o vară în care sutele de mii de refugiaţi să ia cu asalt Europa pentru ca liderii din UE să găsească o soluţie la această problemă.

În schimb, o eventuală desfiinţare a acordului Schengen ar putea naşte o nouă criză economică în UE, după cum avertizează specialiştii think tank-ului Brueghel din Bruxelles.

În prezent, peste 1,7 milioane de europeni fac naveta peste graniţele statelor în care locuiesc pentru a merge la muncă în ţările vecine.

Până acum, investitorii au văzut în libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor un adevărat atu al pieţei comune din Europa, iar o suspendare sau o anulare a acestor principii ar putea stârni îngrijorare în rândul acestora.

O estimare făcută în ultimul trimestru al anului trecut arată că întârzierile în traversarea graniţelor interne din UE le-ar putea genera pagube de 700 de milioane de euro numai transportatorilor de mărfuri.

„Riscul pe termen lung este ca Europa să-şi piardă credibilitatea în faţa investitorilor străini”, admite şi Nickel.