Dar nu s-a dezvăluit niciun detaliu despre conţinutul convorbirilor, care, potrivit Financial Times, au durat şase ore. Intervievaţi de presă, responsabili atât de la Varşovia cât şi de la Budapesta au insistat că a fost o întâlnire cu caracter neoficial, prin urmare nu este cazul să se facă declaraţii pe acest subiect.

Totuşi, întâlnirea a readus în atenţie apropierea dintre cei doi politicieni, care împărtăşesc aceeaşi viziune eurosceptică, se opun primirii imigranţilor musulmani şi critică Germania pentru politica frontierelor deschise pe care o promovează în favoarea acestora şi pentru că a impus cotele obligatorii de refugiaţi. Însă dacă problema relaţiilor cu Uniunea Europeană îi uneşte, în ceea ce priveşte Rusia abordările lor sunt diametral opuse. Astfel, în timp ce Orban şi-a construit o relaţie foarte bună cu Vladimir Putin, Kaczynski manifestă poziţii virulente împotriva Moscovei.

Fratele geamăn al fostului preşedinte polonez mort în 2010 în accidentul aviatic de la Smolensk, Kaczynski nu deţine nicio funcţie publică în cadrul administraţiei de la Varşovia. Însă poziţia de preşedinte al partidului care a preluat conducerea guvernului după câştigarea legislativelor din octombrie, Lege şi Justiţie (PiS), formaţiune cu orientare conservatoare-naţionalistă, îi oferă suficiente pârghii de influenţă, mai ales că deţine majoritatea în parlament.

El şi-a manifestat deschis admiraţia faţă de modelul politico-economic promovat de Orban în Ungaria, în pofida tensiunilor pe care această abordare le-a creat în ultimii ani între Budapesta şi Comisia Europeană. De altfel, printre principalele obiective din programul politic pe care PiS s-a angajat să-l implementeze după câştigarea scrutinului legislativ din octombrie 2015 se remarcă măsuri ce par inspirate din politica lui Orban, cum ar fi controlul statului asupra economiei şi creşterea impozitelor percepute băncilor străine şi hipermarketurilor cu acţionariat străin — sumele suplimentare încasate astfel la buget urmând să fie direcţionate către programe sociale—, dar şi o reformă a mass-media, ce este acum controlată în mare măsură de capitalul german.

Este de remarcat de asemenea că reuniunea de miercuri a avut loc cu o zi înaintea vizitei oficiale pe care premierul britanic David Cameron o va efectua la Budapesta. Având în vedere această vizită a şefului executivului britanic, care doreşte o reformă profundă a blocului comunitar, este normal că ţările Grupului de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) să-şi armonizeze politicile externe, a explicat site-ul ungar de ştiri Hungary Today.

Întâlnirea celor doi lideri conservatori a avut loc şi în contextul actualului conflict dintre guvernul de la Varşovia şi Comisia Europeană, care va avea pe 13 ianuarie o reuniune pe tema statului de drept în Polonia, în urma adoptării de către legislativul polonez a două legi ce au stârnit controverse privind intenţia PiS de a preluat controlul asupra Curţii Constituţionale şi a televiziunii şi radioului de stat.