Atât NATO, cât şi Uniunea Europeană sunt preocupate de capacitatea Rusiei de a folosi televiziunea şi internetul pentru ceea ce occidentalii numesc a fi dezinformare deliberată. UE a înfiinţat anul trecut o unitate specială destinată să contracareze propaganda deschisă a Kremlinului.

Propunerile din documentul consultat de Reuters, unul sensibil şi întins pe 23 de pagini, descriu modul în care tactica militară — înţelegerea adversarilor şi ulterior influenţarea publicului străin — ar putea deveni parte a unei noi direcţii de comunicare a Alianţei.
Conform propriei formulări, NATO are în vedere naraţiuni strategice care să conducă la cuvinte şi acţiuni adecvate şi adaptate cultural pentru a rezona cu publicul şi a contracara naraţiuni opuse.

Deşi susţinută de Marea Britanie şi alte ţări membre, ideea este privită cu rezerve de SUA, reticente la orice strategie care ar putea fi văzută ca propagandă.

Potrivit unor oficiali, credibilitatea Alianţei stă tocmai în transparenţă şi în încredere.

„Unul dintre principiile majore ale NATO este acela că nu putem combate propaganda cu mai multă propaganda”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Alianţei, Oana Lungescu.

Conform propunerii, NATO s-ar putea îndrepta mai rapid spre declasificarea unor imagini pentru a sprijini avertismentele Alianţei legate de activităţi ameninţătoare, ca şi spre o comunicare sporită prin social media.

După ce Rusia a anexat Crimeea, NATO a făcut publice fotografii ale unor desfăşurări ruseşti în apropierea graniţei cu Ucraina, dar acestea erau imagini filmate cu sateliţi comerciali şi au fost arătate la mai mult de o lună după momentul anexării.

„Ruşii pot crea o realitate virtuală care este menită să provoace confuzie şi să atingă anumite scopuri”, a declarat un diplomat occidental.
Alianţa a creat deja o divizie de comunicaţii strategice şi un canal pe YouTube, şi şi-a sporit prezenţa pe reţelele sociale şi răspunsurile la solicitările presei.

Cu toate acestea, există opinii că aceste mijloace nu sunt suficiente, exemplificându-se prin tehnicile de război neconvenţional, de la trupe neidentificate — aşa-numiţii 'bărbaţi verzi' fără însemne militare în Crimeea şi estul Ucrainei — la operaţiuni de dezinformare şi atacuri informatice.

Comunicările strategice implică coordonarea diferitelor mijloace de informare a mass-media şi a publicului, precum şi aşa-numitele operaţiuni psihologice ('PsyOps') de influenţare a opiniei publice, pentru obţinerea sprijinului în favoarea unor politici şi operaţiuni.

Negocierile privind noua politică ar putea începe înaintea summitului NATO din iulie de la Varşovia, unde ar putea fi şi aprobată, menţionează Reuters.