Această presupunere a fost emisă de experţii americani în urma interviului şefului Departamentului sancţiuni al Trezoreriei SUA, oferit BBC, în care acesta a spus că preşedintele rus face avere şi îi ajută şi pe cei din anturaj să se îmbogăţească.

Adam Szubin, şeful Departamentului sancţiuni al Trezoreriei SUA este primul oficial american care a declarat public despre implicarea preşedintelui rus în acte de corupţie. Într-un interviu, filmat pentru un documentar BBC, el a spus despre Vladimir Putin: „Am văzut cum foloseşte active de stat, îi îmbogăţeşte pe prieteni şi aliaţi apropiaţi şi îi marginalizează pe cei pe care nu îi considera prieteni.

Fie că este vorba de resurse energetice ruseşti sau alte contracte de achiziţii publice, el le dă celor despre care crede că îl vor servi şi îi exclude pe cei care nu îi fac voia. Din punctul meu de vedere, este un exemplu de corupţie”.

Oficialul american a adăugat că averea lui Putin nu corespunde veniturilor sale oficiale şi că preşedintele rus de o lungă perioadă de timp este angajat în mascarea bogăţiei sale reale.

Cele mai recente date oficiale privind veniturile lui Putin au fost publicate în aprilie 2015 pe site-ul preşedintelui. Potrivit acestora, în 2014, preşedintele Rusiei a câştigat aproximativ 7,5 milioane de ruble.

Fostul asistent al Secretarului de Stat al SUA, David Kramer, în prezent cercetător la Institutul McCain, vede în această declaraţie o reorientare a atenţiei administraţiei SUA către corupţia care îl înconjoară pe Vladimir Putin.

„Până în prezent, reprezentanţii oficiali americani nu au atins acest subiect. Au fost mai multe scurgeri de informaţii în acest sens. Cele mai semnificative – publicarea în The New York Times, în aprilie 2014, a unor informaţii dintr-un raport nepublicat al CIA din 2007, în care averea lui Vladimir Putin era estimată la aproximativ 40 miliarde $. Sancţiunile împotriva anturajului preşedintelui rus au fost impuse după anexarea Crimeii si se bazează, în mare parte, pe premisa că el şi anturajul său sunt implicaţi în acte de corupţie pe scară largă. Este posibil ca aceste declaraţii sa reflecte noua etapa în ancheta privind corupţia din anturajul lui Putin, a declarat Kramer.

Întrebat de ce Washingtonul oficial practic l-a numit pe Putin corupt, analistul a susţinut că problema lui Putin e că activitatea sa oferă motive pentru astfel de acuzaţii. „În loc sa dea vina pe oficiali occidentali, Putin ar fi bine să se uite în oglindă. În opinia mea, Putin ar trebui să fie inclus în lista oficialilor ruşi sancţionaţi. Mare partea din elita rusă ar trebui să fie acolo. Legislaţia SUA prevede sancţiuni împotriva persoanelor care sunt implicate în acte de corupţie la scara mare, iar această declaraţie confirmă doar relevanţa acestei propuneri”, spune David Kramer.

La rândul său, profesorul Mark Katz de la George Mason University a declarat că, după asemenea declaraţii pot urma nişte paşi.
„Cred că este o declaraţie interesantă în lumina constatării recente, făcuta de autorităţile britanice, ca Putin ar putea fi responsabil de moartea lui Litvinenko. Acest lucru, în opinia mea, este un indiciu că Washingtonul este axat pe Vladimir Putin. Că administraţia Obama poate pregăti sancţiuni economice împotriva lui Putin. Este pentru prima dată când Administraţia SUA declara ca Putin este implicat în acte de corupţie, opinează profesorul.

Potrivit lui Katz, respectiva idee adoptării sancţiunilor împotriva lui Putin ar fi preocupat Casa Albă de ceva timp, dar, probabil, calculul este că introducerea de sancţiuni sau ameninţarea cu sancţiuni împotriva lui Putin îl va face să-şi regândească comportamentul, sau sa influenţeze oamenii din anturajul sau, care îşi dau seama în cele din urmă că el devine o povară prea mare şi să decidă că este mai bine dacă Putin nu va mai fi la conducere.

„Să nu uitam nici declaraţiile lui John Kerry că sancţiunile vor fi anulate dacă există progrese semnificative în rezolvarea crizei din Ucraina. Washington trimite semnale contradictorii Kremlinului. Pe de o parte, sancţiunile pot fi ridicate, pe de altă parte, obiect al sancţiunilor ar putea fi chiar Vladimir Putin însuşi. Alegerea este a lui. Lui i se aminteşte ce poate obţine în cazul unei cooperări şi ce i se poate întâmpla în absenţa unei astfel de cooperări, a spus profesorul Mark Katz.