Această întâlnire informală este destinată a fi ocazia de a marca lansarea oficială a Centrului european al contraterorismului în cadrul Europol, oficiul european al poliţiei.

El ar urma să fie „o structură permanentă, decisă la nivel politic, care stabileşte pentru prima oară în Europa un centru operaţional specializat care abordează pe tot continentul problemele teroriste sensibile”, a explicat sâmbătă pentru AFP directorul Europol, Rob Wainwright.

Această platformă urmează să răspundă uneia dintre principalele lacune ale luptei antiteroriste la nivel european: schimbul de informaţii între state care nu se făcea cu suficientă încredere pentru a asigura colaborarea în domeniul sensibil al serviciilor de informaţii.

Terorismul va ocupa o parte a discuţiilor miniştrilor luni, cu dezbateri asupra dosarului combatanţilor străini şi lupta împotriva traficanţilor de arme.
„Vom pune o presiune considerabilă asupra instituţiilor şi statelor membre ale UE”, a avertizat duminică seara ministrul francez de interne Bernard Cazeneuve, în cadrul unei emisiuni la canalul France 5.

„Este vorba în special să ieşim din reuniune cu un proiect de calendar, cu voinţa de a lua primele măsuri concrete la sfârşitul primului trimestru al anului 2016”, a adăugat Cazeneuve.

Miniştrii de interne, reuniţi pentru prima oară sub egida preşedinţiei olandeze a Consiliului Europei, urmează să abordeze luni şi criza migratorie care continuă să divizeze UE.

Potrivit surselor europene, ei ar putea discuta din nou despre posibilitatea de a extinde până la doi ani restabilirea controalelor la frontierele situate în interiorul spaţiului de liberă circulaţie Schengen. Perioada maximă a acestor restabiliri este în mod normal de şase luni.

Austria — care face parte împreună cu Germania, Suedia şi Danemarca dintre ţările care au reintrodus controale la frontiere din cauza afluxului de migranţi — a susţinut sâmbătă ideea unei excluderi provizorii a Greciei din spaţiul Schengen.

„Pseudosoluţii ca excluderea statelor din spaţiul Schengen nu fac să avanseze soluţionarea problemei cu nimic, ele nu reduc fluxul migranţilor şi divizează Europa”, a reacţionat în faţa presei ministrul german al afacerilor externe, Frank Walter Steinmeier.

Nu este pentru prima oară când o astfel de ameninţare este proferată, ilustrând exasperarea unor state în faţa incapacităţii Greciei de a frâna fluxul migranţilor sosiţi pe teritoriul său din Turcia şi îndreptându-se apoi spre nordul Europei.

Excluderea unui stat din zona Schengen este imposibilă din punct de vedere juridic, subliniase deja în decembrie ministrul luxemburghez al imigraţiei, Jean Asselborn, a cărui ţară asigura pe atunci preşedinţia turnantă a Consiliului Europei.

Miniştrii de interne urmează să dezbată, de asemenea, propunerea Comisiei de creare a unui corp european al pazei de coastă şi de grăniceri pentru a prelua controlul asupra frontierelor exterioare ale UE.

În principiu, ideea executivului european suscită puţine opoziţii frontale. Dar chiar printre ţările favorabile ei, dorinţa Comisiei de a putea face să intervină acest nou corp într-o ţară care nu doreşte aceasta este considerată ca nerealistă.
După miniştrii de interne luni, va fi rândul miniştrilor justiţiei celor 28 de ţări să se reunească marţi la Amsterdam pentru a dezbate în special lupta împotriva criminalităţii informatice.

Ei vor evoca de asemenea crearea unei baze de date pentru a avea acces la informaţiile despre antecedentele juridice ale cetăţenilor neeuropeni, propusă de Comisia Europeană în cadrul luptei împotriva terorismului.