Austria examinează acum soluţia următoare, „adică, dacă trebuie să mai acceptăm cereri peste plafon sau putem respinge direct la frontieră (solicitanţii de azil) în ţările vecine sigure", a adăugat ea.

„Trebuie să revenim la rădăcinile dreptului de azil. Ce trăim în prezent nu are nimic cu de-a face cu a căuta protecţie, dar cu căutarea celei mai atractive ţări din punct de vedere economic. Asta nu mai poate continua aşa", a subliniat ministrul.

Guvernul de la Viena a anunţat miercuri că a decis să limiteze la cel mult 37.500 numărul cererilor de azil acceptate anul acesta, mai puţin de jumătate faţă de cele 90.000 de anul trecut, număr care în plus va scădea progresiv în anii următori.

„Nu putem primi toţi solicitanţii de azil”, a declarat cancelarul social-democratul Werner Faymann, prezentând această valoare „indicativă" asupra căreia guvernul de coaliţie la putere în Austria a ajuns la un acord, număr care se va reduce anual până în 2019.

Anunţul, unilateral, a fost puţin apreciat în Germania. Într-un interviu acordat săptămânalului Der Spiegel, ministrul de finanţe, Wolfgang Schauble, a afirmat că a avut nevoie „să ia puţin aer" când a aflat că această decizie nu a fost luată „în mod foarte coordonat".

Vineri, ministrul austriac de externe, Sebastian Kurz, a afirmat într-un interviu acordat cotidianului de mare tiraj Bild că ţara sa a vrut să lanseze "un semnal de alarmă" la Bruxelles pentru ca Europa să se trezească, când a decis unilateral să plafoneze numărul de refugiaţi.