Guvernul conservator al Poloniei, care şi-a preluat mandatul în noiembrie, a devenit ţinta criticilor ca urmare a mai multor măsuri având ca scop un control mai strict asupra sistemului judiciar şi presei.

Disputa a dus la exacerbarea tensiunilor dintre Varşovia şi partenerii săi europeni, într-o perioadă în care este nevoie de solidaritate între cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru a face faţă unor provocări majore, precum criza migraţiei.

Comisia Europeană a decis miercuri lansarea etapei preliminare a unei proceduri oficiale de evaluare a recentelor modificări aduse de guvernul conservator din Polonia la legea privind Tribunalul Constituţional. Aceasta este prima din cele trei etape ale procedurii de apărare a statului de drept, creată în martie 2014 de Comisia Europeană, dar care nu a mai fost utilizată până acum, a explicat prim-vicepreşedintele executivului comunitar, Frans Timmermans, la finalul dezbaterii din Comisie. Mecanismul a fost creat în 2014 în urma criticilor aduse Bruxellesului în legătură cu lipsa de reacţie faţă de unele derapaje ale Ungariei de la valorile democratice europene.

Frans Timmermans a trimis la sfârşitul luni decembrie o scrisoare guvernului de la Varşovia solicitând explicaţii asupra celor două legi controversate. Executivul polonez a răspuns apărându-şi cu fermitate deciziile.

Concret, Comisia Europeană îşi propune să realizeze o primă evaluare a situaţiei, care, conform procedurii aprobate în martie 2014, va fi urmată imediat, tot în prima etapă, de concluziile privind existenţa sau nu a unei 'ameninţări sistemice la adresa statului de drept'. Colegiul Comisarilor va reveni asupra acestui subiect la mijlocul lunii martie, dată până la care este aşteptat un raport al Consiliului Europei, cerut chiar de guvernul polonez, cu privire la reforma Tribunalului Constituţional.

„Comisia are rolul de gardian al Tratatelor UE”, a declarat marţi Alexander Winterstein, purtător de cuvânt al executivului comunitar.
Luni, preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a criticat decizia Comisiei, precizând că ar fi preferat ca executivul UE să fi adoptat alte mijloace de a trata situaţia din Polonia.

În ceea ce priveşte scena politică poloneză, politicianul din opoziţie Ryszard Petru şi-a exprimat speranţa că vor fi organizate alegeri anticipate, în pofida majorităţii absolute deţinute de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), al premierului Szydlo. El l-a acuzat pe liderul PiS, Jaroslaw Kaczynski, că se află la conducerea unei adevărate dictaturi.

Prima lege controversată, adoptată de parlamentul polonez pe 24 decembrie, modifică regulile de vot cu majoritate calificată în cadrul Tribunalului Constituţional, instanţă în care cinci judecători noi au fost numiţi de guvernul recent instalat. A doua lege, votată în grabă în penultima zi a anului, face să expire cu efect imediat mandatele membrilor conducerii şi consiliilor de supraveghere ale televiziunii şi radioului publice, încredinţând numirea noilor responsabili ministrului de finanţe.

Procedura de apărare a statului de drept cuprinde trei etape: evaluare urmată de un aviz, recomandare pentru rezolvarea problemelor constatate, apoi urmărirea aplicării recomandărilor formulate. În caz de eşec, tratatele europene prevăd o sancţiune ultimă radicală, şi anume retragerea dreptului de vot al statului respectiv la summiturile şi reuniunile ministeriale ale UE, o „opţiune nucleară” — aşa cum au descris-o mai mulţi responsabili europeni — ce pare exclusă în acest stadiu pentru Polonia.