„Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană. Fără Schengen, fără libera circulaţie a lucrătorilor, fără libertatea cetăţenilor europeni de a călători, euro nu are niciun sens. Acelaşi lucru este valabil pentru legătura dintre Schengen, libera circulaţie şi piaţa internă. Dacă cineva doreşte să suprime Schengen, atunci ceea ce va face în final va fi să pună capăt şi pieţei unice europene”, a spus şeful executivului comunitar într-o conferinţă de presă.

În opinia sa, consecinţa majoră într-o astfel de eventualitate ar fi creşterea şomajului. „Mai puţin Schengen înseamnă mai puţină forţă de muncă ocupată şi creştere economică mai mică”, a conchis Juncker.

La rândul său, comisarul european pentru migraţie Dimitris Avramopoulos a estimat joi, într-o audiere în Comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European, că desfiinţarea spaţiului Schengen, problemă adusă în dezbaterea publică de criza migranţilor din ultimele luni, ar însemna „începutul sfârşitului proiectului european”.

„Este în joc unitatea UE, pe fondul ascensiunii populismului şi naţionalismului', a spus Avramopoulos, solicitând statelor membre să îşi îndeplinească promisiunile şi să manifeste solidaritate.

În septembrie 2015, Parlamentul European a susţinut două propuneri urgente de relocare a 160.000 de solicitanţi de azil din statele europene de la frontieră în alte state membre. Până în prezent, doar 272 de persoane au fost redistribuite.

Normele actuale ale UE privind refugiaţii sunt incluse în Regulamentele Dublin care prevăd, printre altele, modul de procesare a tuturor cererilor de azil.