Afganii (25.202 de solicitanţi de azil) şi sirienii (25.064) sunt cei mai numeroşi refugiaţi, urmaţi de irakieni (13.528 de solicitări).

Acest aflux este inedit în Austria după războaiele din Balcani din anii '90, chiar dacă este încă departe de cifra de 170.000 de refugiaţi primiţi în 1956 în timpul insurecţiei din Budapesta, a cărei reprimare a determinat mii de unguri să plece în exil.

Problema refugiaţilor provoacă dispute în cadrul coaliţiei guvernamentale între social-democraţi (SPÖ) şi conservatori (ÖVP), pe fondul avansului extremei drepte (FPÖ) în sondaje.

Mai multe personalităţi din tabăra conservatoare s-au pronunţat în ultimele luni pentru instaurarea unui plafon pentru numărul de solicitanţi de azil, luări de poziţii care se aseamănă cu o dezbatere similară în Germania.

Cancelarul social-democrat Werner Faymann, susţinător până acum al soluţiilor comune definite de UE pentru a reduce numărul solicitanţilor de azil, şi-a nuanţat discursul marţi într-un interviu pentru cotidianul Kronen Zeitung.

El afirmă necesitatea unui „Plan B” care să consiste într-un control sporit la frontiera slovenă prin care ajung imigranţii şi îşi doreşte, dacă legea o permite, „să se facă trierea între refugiaţii economici şi refugiaţii de război” încă de la această graniţă.

Austria a expulzat deja de la începutul anului 1.600 de persoane în Slovenia, în timp ce Germania trimite în Austria un număr tot mai mare de imigranţi care nu vor să ceară azil pe teritoriul său şi încearcă să ajungă în ţările scandinave, afirmă poliţia austriacă.

Austria a transmis luni că numărul zilnic de imigranţi respinşi la frontiera germană a trecut de la 60 în decembrie la 200 la începutul acestui an.