"Ne confruntam cu ameninţări comune, iar noi încă mai dorim ca toate ţările, din Europa şi întreaga lume, să-şi unească eforturile de a combate aceste ameninţări, şi încă ne luptăm pentru acest lucru", a afirmat el într-un amplu interviu acordat ziarului german Bild.

"Mă refer nu numai la terorism, ci şi la crimă, traficul de persoane, protecţia mediului, precum şi la multe alte provocări comune", a spus el.

"Dar asta nu înseamnă că noi ar trebui să fim de acord cu tot ceea ce alţii decid cu privire la aceste sau la alte probleme", a insistat el.

Forţele aeriene ruse atacă ţinte din Siria şi Moscova afirmă că vizează să submineze Statul Islamic, căruia i s-au alăturat mii de cetăţeni ruşi şi care acum reprezintă o ameninţare serioasă pentru securitatea ei naţională. Gruparea şi-a asumat responsabilitatea pentru prăbuşirea unui avion de pasageri rusesc în Egipt în luna octombrie, ce a făcut 224 de morţi.

Dar Rusia nu s-a alăturat coaliţiei conduse de SUA ce efectuează lovituri aeriene asupra Statului Islamic în Siria şi Irak, iar Washingtonul şi aliaţii săi afirmă că loviturile Moscovei sunt menite doar să-l ajute pe preşedintele sirian Bashar al-Assad să rămână la putere, aminteşte Reuters.

Putin a declarat că intervenţiile militare occidentale anterioare în Irak şi Libia au contribuit la creşterea terorismului în aceste ţări şi în altă parte, reiterând ceea ce a spus la Adunarea Generala a Naţiunilor Unite în septembrie.

El a criticat extinderea NATO spre graniţele Rusiei după dispariţia URSS în 1991 şi instalarea unui scut antirachetă de către Statele Unite, acuzând expansiunea Occidentului după Războiul Rece de exacerbare a crizelor internaţionale.

Putin a calificat în mod repetat răsturnarea fostului preşedinte al Ucrainei Viktor Ianukovici în 2014 după luni de proteste proeuropene drept "o lovitură de stat" şi a acuzat Occidentul că a inspirat-o şi a contribuit la ea.

În februarie anul trecut, Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina au convenit asupra unui set de acorduri de pace, cunoscute sub numele de acordurile de la Minsk, care au ajutat la oprirea războiului dintre separatiştii pro-Moscova şi trupele guvernamentale în sud-estul Ucrainei.

Dar o clauză-cheie a acordului de pace, ce prevede o nouă constituţie ucraineană care consacră autonomia regiunilor rebele, rămâne neîmplinită, a spus Putin.

"Toată lumea spune ca acordurile de la Minsk trebuie implementate şi apoi problema sancţiunilor poate fi reconsiderată", a declarat Putin ziarului Bild, referindu-se la sancţiunile occidentale impuse Rusiei.

"Acest lucru începe să semene cu teatrul absurdului pentru că tot ceea ce este esenţial şi trebuie făcut în ceea ce priveşte punerea în aplicare a acordurilor Minsk este responsabilitatea autorităţilor actuale de la Kiev", a notat el.

Putin a atras atenţia asupra unei clauze în acordul de pace care cerea ca Ucraina să introducă reforma constituţională până la sfârşitul anului trecut, calificând aceasta "principala, problemă-cheie în procesul de soluţionare".

Liderii Franţei şi Germaniei "ar trebui să examineze aceste aspecte mai bine", a adăugat el, mai notează Reuters.