„Nu ne-am inspirat stând în faţa calculatorului de pe Facebook sau bând cafea prin baruri, dar din discuţiile avute cu oamenii de afaceri. Nu putem vorbi în RM de întoarcerea celor plecaţi peste hotare, de construcţii de şcoli şi spitale, de majorare de salarii, dacă nu vom avea creştere economică. Marea majoritate a celor care critică proiectul, chiar 100% dintre ei, nu au făcut altceva decât au stat în birou în faţa calculatorului. Noi însă am avut un parcurs prin care am trecut. Am acceptat că poate s-au strecurat unele erori, dar nimeni nu mă va convinge că nu este un proiect bun în esenţă”, a declarat Filip. 
 
„Ne-am setat ca prioritate să continuăm cu tot ce înseamnă măsurile economice. Toate sectoarele au nevoie de bani”, a adăugat şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.

Despre riscurile proiectului de lege atrag atenţia şi un şir de ONG-uri care au cerut crearea unui grup de lucru reprezentativ, cu implicarea tuturor părţilor interesate, inclusiv a societăţii civile, partenerilor de dezvoltare şi a mediului de afaceri pentru a elabora soluţii legislative pentru problemele reale cu care se confruntă mediul de afaceri.

Proiectul propus de Ministerul Justiţiei, privind decriminalizarea infracţiunilor economice, a fost criticat de mai multe ONG-uri care spun că acesta poate avea o serie de implicaţii negative asupra mediului financiar-bancar, asupra reformelor demarate în sector sau chiar asupra intenţiei potenţialilor investitori strategici de a veni în ţara noastră.

Potrivit experţilor, proiectul de facto interzice arestarea persoanelor acuzate de infracţiuni economice, iar astfel se va transmite un semnal de descurajare oamenilor de afaceri de bună credinţă. Mai mult ca atât, un stat care a fost victima unei fraude bancare imense şi a numeroaselor atacuri de tip raider ar trebui, din contra, să înăsprească sancţiunile pentru astfel de abateri, descurajând orice noi tentative de acest gen, susţin experţii.

Iniţiativa a provocat şi îngrijorarea Asociaţiei Investitorilor Străini din Moldova care atrage atenţia despre riscul ca persoanele implicate în frauda bancară să scape fără pedeapsă.

Totodată, Centrul de Politici şi Reforme au atras atenţia că, prin promovarea proiectului privind decriminalizarea unor infracţiuni de ordin economic, Republica Moldova se înscrie într-o listă de ţări care doar mimează lupta cu corupţia:

- în 2016, Federaţia Rusă promovează proiectul de lege vizând decriminalizarea infracţiunilor economice şi înlocuirea răspunderii penale cu compensarea daunelor produse;

- în mai 2013, Kazahstanul aprobă un proiect de lege referitor la decriminalizarea crimelor economice;

- în decembrie 2011, în Ucraina, Ianukovici semnează legea privind amendamentele pentru unele acte legislative (referitor la umanizarea responsabilităţii pentru încălcare în sectorul activităţii economice).

- la sfârşitul lui 2017, Armenia anunţa intenţia de a decriminaliza un şir de infracţiuni economice etc.