Potrivit studiului, statul, în calitate de acţionar majoritar, are, fără îndoială, acces la informaţii corporative care nu sunt disponibile altor acţionari datorită reprezentării sale în consiliul de administraţie (CA) al societăţii.

Legea spune una, Guvernul face cum vrea

„Legislaţia prevede că acţionarii minoritari pot desemna membri ai consiliului de administraţie, dacă individual sau în comun deţin cel puţin 5 la sută din acţiunile cu drept de vot. Cu toate acestea, o trecere în revistă a componenţei consiliului de administraţie pe un eşantion de societăţi pe acţiuni care nu sunt deţinute integral de stat indică că acţionarii minoritari ai acestor societăţi au puţin de spus în ceea ce priveşte numirea membrilor consiliilor de administraţie, şi toţi membrii consiliilor de administraţie fie reprezintă doar acţionarul de stat sau împart consiliul cu acţionarul care deţine pachetul de control în cazul SA parţial deţinute de stat”, se arată în studiul Băncii Mondiale.

Ca exemplu elocvent este adus cazul societăţii Metalferos, care deţine o poziţie de monopol pe piaţa colectării şi exportului de metal vechi din Moldova şi are afaceri de peste un miliard de lei, scrie Mold-Street.

La Metalferos acţionarii minoritari nici nu suntreprezentaţi în CA

„Cei cinci membri ai consiliului de administraţie al SA „Metalferos” sunt funcţionari publici, reprezentând statul cu o participaţie de 78.28% din companie, în timp ce acţionarii privaţi deşi deţin împreună 21.72% din acţiunile societăţii nu sunt reprezentaţi în consiliu. Având în vedere faptul că consiliul este compus din reprezentanţii acţionarilor de stat, statul, în calitate de deţinător al pachetului de control fără îndoială are acces la informaţiile discutate de consiliu, care nu sunt disponibile acţionarilor minoritari. Potrivit legii cu privire la SA, consiliul de administraţie trebuie să acţioneze doar în interesul acţionarilor (articolul 65.1)”, susţine Banca Mondială.

Miliardara statului fără rapoarte şi audite?

De notat că lista membrilor consiliului de administraţie al SA Metalferos” nu este publicată nicăieri şi poate fi aflată doar dacă depui o solicitare oficială la Ministerul Economiei şi Infrastructurii sau Agenţia Proprietăţii Publice.

Totodată, pe pagina WEB a Metalferos există doar rubrica Consiliul de Administraţie nu şi informaţia relevantă.

La fel lipsesc şi datele privind rezultatele financiare şi cele ale auditului financiar de la Metalefros, obligatoriu conform legislaţiei în vigoare. Reprezentanţii companiei spun că aceste informaţii ar fi fost făcute publice, fără a putea să ne spună cu exactitate.

- Sunt publicate anual în ziarul Nezavisimaya Moldova, a precizat contabilul-şef al Metalferos.
- Dar aşa ziar nu mai există!
- Atunci în Moldova Suverană! Nu e tot acelaşi ziar? a răspuns cu întrebare contabila la întrebarea Mold-Street.

De notat că la Metalferos printre membrii CA figurează funcţionari care au lucrat pentru organisme financiare internaţionale şi companii de audit cu renume şi primesc remunerări anuale de circa 200.000 lei şi pe ei nu îi deranjează acest fapt.

Totodată, Metalferos nu este singura mare companie cu capital majoritar sau important de stat ce procedează la fel. Un alt caz elocvent menţionat de Banca Mondială este al SA Franzeluţa, unde statul, în 2014, prin reprezentanţii săi, a încălcat "dreptul elementar de primire a dividendelor".

Pe lângă aceasta, autorităţile fiscale au aplicat şi o amendă întreprinderii Franzeluţa pentru „întârzieri la plata dividendelor”, chiar dacă acţionarii au decis reinvestirea profitului. Astfel statul a obţinut 9 milioane de lei, în timp ce acţionarii minoritari nu au primit dividende pentru anii financiari 2008 şi 2009.

Moldovagaz, unde Guvernul deţine peste 35% din acţiuni, la fel nu are pe site rapoarte financiare şi de audit, deşi acţionarul majoritar Gazprom se laudă că este una dintre cele mai transparente companii din lume.

Potrivit Băncii Mondiale, bunele practici dictează că membrii consiliului trebuie să acţioneze în interesul societăţii şi a tuturor acţionarilor săi.

„Interesele acţionarilor minoritari, în prezent, au o reprezentare foarte limitată în consiliile de administraţie ale societăţilor pe acţiuni în care statul deţine cotă parte, şi deseori, deciziile sunt luate fără a ţine cont de interesele lor. De asemenea, acţionarii minoritari nu au acces la informaţiile puse la dispoziţia autorităţilor de stat. O politică exhaustivă de protejare a unor astfel de interese va asigura investitorii existenţi şi îi va încuraja şi mai mult. Este important atât pentru stat, ca acţionar minoritar în 40 de companii, cât şi pentru investitorii privaţi, care pot include şi angajaţi”, susţin experţii de la Banca Mondială.

Cine va investi într-o ţară unde nu se respectă drepturile acţionarilor

Ei recomandă ca pentru a proteja propriile interese, guvernul Republicii Moldova ar trebui să adopte o guvernanţă corporativă extinsă şi să promoveze reforme care au drept scop protejarea investitorilor.

„Deficienţele în protecţia acţionarilor sporesc posibilitatea unui tratament abuziv al acţionarilor privaţi şi pot reduce şi mai mult încrederea investitorilor. Reformele ar trebui să includă reforma cadrului legal şi de reglementare, inclusiv consolidarea disciplinei de guvernare şi crearea de noi instituţii care să sprijine buna guvernare corporativă", se mai arată în studiul Băncii Mondiale.

De notat că în iulie 2017, Guvernul a decis să fie iniţiată reorganizarea întreprinderilor de stat şi întreprinderilor municipale în societăţi comerciale sau instituţii publice. Noua Lege cu privire la întreprinderile de stat şi întreprinderile municipale presupune că gestiunea acestor entităţi va fi realizată de Agenţia Proprietăţii Publice.