„Avem mai multe acţiuni. Una din acţiune spune că au fost distruse documente privitor la 940 de milioane de dolari credite. Fiţi atenţi oameni buni! S-au dat credite de 940 de milioane de dolari şi cineva. Deci, se spune că au fost distruse, nu au dispărut, au fost distruse! Mai mult ca atât, Kroll-ul menţionează câteva forme de distrugere a documentelor. Noi ţinem minte istoria ceea cu maşina care a ars. Nu! Sunt menţionate câteva forme de distrugere a documentelor, inclusiv încercarea de distrugere a documentelor electronice”, a menţionat expertul economic Veaceslav Ioniţă.

În condiţiile unei lipse totale de informaţii, comentatorul politic Alexandr Petkov se întreabă dacă există cel puţin un anchetator care să se ocupe anume de cazul fraudei bancare.

„Cine este anchetatorul de pildă? Cunoaşte cineva? Cine este procurorul? Cine este anchetatorul în Procuratura Generală care anchetează acest caz? Eu, de pildă, n-am auzit. Eu am auzit despre anchetator în cazul Platon, eu am auzit despre anchetator în cazul Shor, eu am auzit despre anchetator în cazul Filat. Eu n-am auzit despre anchetator pe cazul fraudei bancare. Nu am auzit. L-am auzit pe acel general Chetraru în Parlament care a spus că noi cunoaştem ce se întâmplă şi „ce ne arătaţi voi? Noi ştim unde se duceau banii şi cum se duceau”. Şi aşa cum el ştia, aşa şi s-a dus la pensie”, a spus comentatorul politic Alexandr Petkov.

Petkov mai spune că autorităţile statului nu au făcut practic nimic în aceşti trei ani de când s-a produs frauda bancară. Asta chiar dacă au cheltuit peste un miliard de lei pentru instituţiile responsabile de investigarea devalizării.

„Pentru CNA s-au cheltuit din banii publici, adică din noştri, doar anul trecut 120 de milioane de lei, pentru Consiliul Superior al magistraturii - asta judecătorii, care la fel sunt responsabili pentru asta - 428 de milioane de lei, pentru Procuratură 334 de milioane şi pentru SIS 237 de milioane de lei. Doar într-un an noi avem mai mult de un miliard de lei pentru structuri care sunt direct responsabile pentru ceea ce face chipurile Kroll, pentru care noi la fel am achitat”, a explicat comentatorul politic.

În cadrul emisiunii a fost prezentată şi o cerere de chemare în judecată a companiei Kroll depusă de primarul de Orhei, Ilan Shor. Curios este faptul că acest document a fost depus la 2 noiembrie, cu aproape două luni înainte de publicare sintezei raportului Kroll 2.

„Mai există şi cazul acesta care arată faptul că există scurgeri. Noi avem bănuieli rezonabile că există scurgeri şi, de fapt, secretul acesta nu este păstrat pe deplin. Atunci, având în vedere că acţiunile statului sunt prost gestionate, noi nu avem niciun fel de informaţii în calitate de contribuabili şi cetăţeni ai Republicii Moldova, este mai curând - în condiţiile disfuncţionalităţii statului nostru - să fie totul transparent”, a menţionat Sergiu Gaibu, expert financiar la „Expert-Grup”.

Un sfert din miliardul furat se află în Republica Moldova, remarcă expertul economic Veaceslav Ioniţă, citând informaţiile din raportul Kroll.