Potrivit unui regulament aprobat de executiv, străinii vor putea intra în posesia cetăţeniei moldoveneşti dacă vor face o contribuţie nerambursabilă de 100 de mii de euro în Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă, vor cumpăra imobile sau vor împrumuta statului până la 250 de mii de euro timp de cinci ani.

Deşi motivul invocat este atragerea investiţiilor, economiştii afirmă că, de fapt, se urmăreşte transformarea ţării într-un paradis fiscal. Riscul unui asemenea proiect este cu atât mai mare cu cât nu există pârghii eficiente de verificare a reputaţiei potenţialilor investitori, mai spun experţii.

Despre mersul lent al reformelor în sectorul financiar-bancar vorbesc şi reprezentanţii Centrului Expert-Grup, care au analizat evoluţiile din acest domeniu. Specialiştii au constatat că transparenţa acţionarilor continuă să fie o problemă pentru securitatea pieţei, creditarea stagnează, iar ancheta privind frauda bancară bate pasul pe loc. Din această cauză, nici investitorii nu sunt tentaţi să vină în ţara noastră.

Astfel, reprezentanţii Centrului Expert-Grup le recomandă autorităţilor să instituie reguli mai stricte pentru emiterea de către BNM a unor credite sub garanţa Guvernului. Totodată, specialiştii propun să fie pus la punct un mecanism prin care acţionarii să fie obligaţi să plătească din propriul buzunar pentru gestionarea defectuoasă a băncilor. În timp ce reprezentanţii Băncii Naţionale nu fac decât să constate că reformele întârzie, cei de la Ministerul Finanţelor îi contrazic pe autorii studiului.

Amintim că, în rezultatul unei fraude de proporţii, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au falimentat şi se află în proces de lichidare. Atunci, Guvernele Leancă şi Gaburici au decis posibilitatea creditării celor trei bănci cu probleme de către BNM cu garanţia executivului, invocând necesitatea de a salva economiile deponenţilor.

Prin dispoziţii secrete, cele două cabinete de miniştri au dat pe rând garanţii de stat Băncii Naţionale pentru emiterea unui credit de peste 13 miliarde de lei cu o rată a dobânzii de 0,1 la sută celor trei bănci devalizate. Acum, banii oferiţi sub garanţia Guvernului s-au transformat în datorie publică şi urmează să fie achitată de către toţi cetăţenii Republicii Moldova.