Acordul a intrat în vigoare pe 6 iulie 2017, din momentul semnării lui de către cel puţin 80% din operatorii de sistem din ENTSO-E, cât şi de ÎS Moldelectrica şi operatorul ucrainean NEK Ukrenergo.

Împreună cu Ucraina în ENTSO-E

Într-un răspuns oferit Mold-Street, Ministerul Economiei susţine că "Acordul include un Catalog de Măsuri care urmează a fi implementate în Republica Moldova pentru a atinge conformitatea cu standardele de operare, securitate, interacţiune şi planificare utilizate în ENTSO-E cât şi măsuri tehnice ce ţin de asigurarea funcţionării stabile a sistemului după interconectare".

Obligaţii similare se regăsesc şi în acordul semnat de ENTSO-E cu Ukrenergo.

Acordul include şi necesitatea realizării unor studii adiţionale pentru identificarea suficienţei infrastructurii de transport existente sau necesitatea unor elemente suplimentare / modernizări ale infrastructurii existente.

Ca durată de valabilitate, acordurile semnate cu ENTSO-E prevăd o perioadă iniţială de şase ani, cu posibilitatea de prelungire la solicitarea Ukrenergo cu încă doi ani, după care prelungirile se efectuează cu acordul Ukrenergo, Moldelectrica şi a 80% din membrii ENTSO-E. 

Costuri de jumătate de miliard de euro

La moment în cadrul grupului de lucru PG UA/MD are loc elaborarea caietului de sarcini pentru studiile incluse în Catalogul de Măsuri, susţine administraţia Ministerului Economiei.

Institituţia nu a putut oferi informaţii referitor la volumul lucrărilor necesare şi valoarea acestora, precizând că acestea vot putea fi stabilite doar în urma finalizării respectivelor studii.

Anterior unii specialişti au susţinut că procesul de integrare este unul foarte costisitor şi poate dura foarte mult timp.

Potrivit lui Alexandru Săndulescu, consilier UE pe probleme energetice în oficiul Prim-ministrului Republicii Moldova, Turcia a avut nevoie de 15 ani pentru a-şi adapta sistemul energetic la cerinţele impuse de UCTE, apoi ENTSO-E.

"Depinde mult dacă aceasta este o decizie politică, sau una economică. Or, din punct de vedere economic, costurile pentru adaptarea sistemului energetic moldovenesc la cel european sunt enorme. Totodată din studiul prezentat nu este clar dacă va fi o interconectare sincronă, sau se va merge pe crearea staţiilor back-to-back şi apoi peste vre-o 10 ani să se realizeze interconexiunea deplină", a spus Vadim Berzan, vicedirector pe ştiinţă al Institutului de Energetică al AŞM.

Potrivit lui Săndulescu, nu sunt excluse ambele variante, iar cel mai probabil că construcţia de interconexiuni cu staţii back-to-back ar putea fi o etapă de tranziţie, ca apoi acestea să fie mutate deja la hotarul Ucrainei cu Rusia.

Conform unor estimări valoarea investiţiilor pentru realizarea interconexiunilor cu sistemul continental ENTSO-E trece de jumătate de miliard de euro.

De notat că "Studiul de fezabilitate în vederea conexiunii sincrone a sistemelor energetice ale Ucrainei şi Moldovei la Sistemul continental European ENTSO-E" a arătat că din punct de vedere al analizelor staţionare, interconectarea sistemelor energetice din Ucraina şi Republica Moldova la sistemul ENTSO-E este fezabilă, cu infrastructură aşteptată în 2020. Totodată sistemele energetice ale Ucrainei şi Republicii Moldova sunt pregătite parţial pentru funcţionarea sincronă cu Sistemul Continental European conform regulilor Manualului de Operare al ENTSO-E.