Şi pentru că la modificarea legii cetăţeniei, CNA a nuanţat mai multe riscuri, iar proiectul privind modalitatea de implementare a normelor de acordare a cetăţeniei prin investiţie pregătit recent de Ministerul Justiţiei a generat critici dure din partea organizaţiilor anti-corupţie şi atenţie din partea presei internaţionale, am decis să dezvoltăm subiectul prin prisma experienţei internaţionale şi cum se pliază comparativ proiectul în contextul dat, având în vedere şi că deputatul democrat Sergiu Sîrbu dă asigurări că „modificările sunt în strictă conformitate cu toate standardele şi practicile europene”.

Modificări legislative contrare interesului public

Cadrul legislativ privind posibilitatea acordării cetăţeniei străinilor prin investiţie a fost ajustat în decembrie 2016 atunci când în Legea cetăţeniei a fost introdusă modalitatea de acordare a cetăţeniei străinilor sau apatrizilor care respectă cumulativ următoarele condiţii:

•    are o bună reputaţie economică şi financiară;

•    nu prezintă pericol sau risc pentru ordinea publică şi securitatea statului;

•    varsă contribuţia la Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă sau a efectuat şi menţine, pentru o perioadă de 60 de luni, investiţii în cel puţin unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, aprobate de Guvern.

Totodată, stabilirea valorii minime a contribuţiei la Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă şi a investiţiei în unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, precum şi modalitatea ei a fost plasată în responsabilitatea Guvernului.

La momentul efectuării modificărilor legislative punctate mai sus, CNA a menţionat în expertiza anticorupţie aferentă iniţiativei date că „interesele promovate sunt în detrimentul interesului public”, iar „acordarea posibilităţii obţinerii cetăţeniei prin instituirea procedurii simplificate creează un pericol iminent şi direct la adresa securităţii Republicii Moldova”.

În ce condiţii un străin va putea obţine cetăţenia prin investiţie

Ulterior, conform obligaţiilor, la 27 iunie, Guvernul prin intermediul Ministerul Justiţiei a propus spre consultări publice un proiect de regulament cu privire la regulile de acordare a cetăţeniei prin investiţie, care prevede că cetăţeanul străin sau apatridul care aplică pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin investiţie trebuie să întrunească următoarele condiţii:

•    Efectuarea unei contribuţii nerambursabile de cel puţin 100.000 euro la „Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova” sau derularea unei investiţii timp de 5 ani de în valoare de cel puţin 250.000 euro în unul din domeniile de dezvoltare strategică a Republicii Moldova. Drept „domenii strategice” au fost luate sectorul imobiliar şi piaţa hârtiilor de valoare de stat (HVS). Este evident că formularea de domenii strategice este una mai puţin inspirată, având în vedere că potrivit documentelor de politici precum Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2016-2020, alte sectoare sunt strategice pentru economia naţională. Alegerea sectorului imobiliar şi a pieţei HVS s-a făcut mai degrabă din raţiunea posibilităţii de a controla mai uşor efectuarea investiţiilor de către solicitanţii de cetăţenie prin investiţie, aceste sectoare fiind des luate drept referinţă şi în alte state.

•    Lipsa datoriilor la bugetul public

•    Nu prezintă un pericol sau risc pentru ordinea publică 

•    Deţine o bună reputaţie economică şi financiară

De notat că şi în trecut cetăţeni străini cu bani obţineau cetăţenia Moldovei în condiţii nu tocmai transparente, iar dacă şi plăteau bani pentru asta, aceştia nu ajungeau în vistieria statului. Elocvent este cazul bancherului rus Gherman Gorbunţov (fugar la Londra, unde se ascunde de justiţia din Moldova), care a primit în iulie 2009, cetăţenie în condiţii foarte suspecte, şi se vehiculează că a plătit între 500.000 şi un milion de dolari. 

În decretul semnat de Vladimir Voronin,se precizează că cetăţenia a fost acordată în baza art 24, alin 2 din Legea privind acordarea cetăţeniei "În interesele republicii şi în cazuri excepţionale, cetăţenii unor alte state pot deveni şi cetăţeni ai Republicii Moldova, prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova.

Dacă s-ar fi verificat în condiţiile proiectului de Regulament promovat de Ministerul Justiţiei, apoi Gorbunţov nu putea primi cetăţenie pe bani, deoarece pica punctul - Deţine o bună reputaţie economică şi financiară.

Riscuri de legalizare a mijloacelor de provenienţă dubioasă

Transparency International – Moldova a criticat dur proiectul propus, accentuând printre altele într-o notă de poziţie că „aceste prevederi legale creează riscuri majore de legalizare, direct sau indirect, personal sau prin persoane interpuse, a mijloacelor financiare de provenienţă dubioasă”, iar „comercializarea cetăţeniei Republicii Moldova contra unor bunuri cumpărate aici nu ar fi altceva decât o formă de absorbţie temporară a resurselor financiare din afară cu perspective de deformare a pieţei interne”. 

Pe de altă parte, într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul justiţiei Vladimir Cebotari susţine că „astfel de programe există în foarte multe state ale lumii, chiar multe state ale UE, dar şi SUA, Canada, Australia. De aceea nu este nimic ieşit din comun, ci este un mecanism simplificat prin care statul ar putea să atragă persoane interesate să facă investiţii în Republica Moldova.” 

Totodată, ministrul dă asigurări că „Mecanismele sunt gândite în felul în care să nu vină în conflict cu normele cu privire la libera circulaţie în UE. Este un mecanism foarte dur de verificare a reputaţiei şi dacă individul prezintă sau nu un risc pentru securitate.”

Şi socialiştii doreau regim simplificat de acordare a cetăţeniei

Este de menţionat faptul că socialiştii au venit cu o iniţiativă de acordare a cetăţeniei în regim simplificat încă în octombrie 2015. Proiectul înaintat de deputatul Vasile Bolea prevede 2 condiţii de bază pentru o persoană străină pentru a obţine paşaport moldovenesc:

•    Are şedere legală şi continuă pe teritoriul Republicii Moldova cel puţin în ultimele 6 luni

•    Deţine un milion de euro în băncile comerciale din Republica Moldova, sumă ce nu poate fi retrasă pe un termen de 3 ani.

Legătura dintre atacurile teroriste din SUA şi programele de cetăţenie economică

Cetăţenia prin investiţie nu este o inovaţie moldovenească, iar FMI a dedicat o analiză acestui subiect, explicând şi popularitatea acestui concept.

„Creşterea rapidă a bogăţiei private, în special în economiile emergente, a condus la o creştere semnificativă a oamenilor bogaţi interesaţi de o mobilitate globală mai mare şi de mai puţine obstacole în ceea ce priveşte călătoriile, impuse de restricţiile de vize, care au devenit din ce în ce mai împovărătoare după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Acest lucru a determinat o proliferare recentă a aşa-numitelor programe de cetăţenie după investiţie sau de cetăţenie economică, care permit persoanelor cu venituri ridicate din ţările în curs de dezvoltare sau din economiile emergente să obţină în mod legitim paşapoarte care să faciliteze călătoriile internaţionale. În schimb, ţările care administrează astfel de programe primesc o investiţie financiară semnificativă în economia lor internă”.

Proiectul moldovenesc - inspirat din Serbia

Dintre statele europene care dezvoltă asemenea programe, printre cele mai competitive în termeni de costuri şi condiţii sunt Serbia şi Bulgaria, motiv pentru care EuroPass a intrat mai mult în detalii privind condiţiile acestor ţări pentru a compara cu ce se propune acum în Republica Moldova (în Letonia investiţia minimă e de 35.000 de euro, dar perioada necesară e de 10 ani).

Astfel, în anul 2016 guvernul sârb a introdus 3 opţiuni pentru potenţialii investitori pentru a putea obţine cetăţenia economică şi anume:

•    Efectuarea unei donaţii de 100.000 euro în Fondul de Dezvoltare al Guvernului

•    Efectuarea unei investiţii de minimum 250.000 euro în sectorul imobiliar din Serbia sau

•    Deschiderea unei afaceri în Serbia cu investiţii minime de 500.000 euro. Pentru aceasta potenţialul investitor trebuie să prezinte un Plan de afacere Ministerului Economiei, iar pentru a fi eligibil pentru cetăţenie bugetul anual de salarii al afacerii trebuie să fie de minim 100.000 euro, acesta trebuind să angajeze şi minim 4 cetăţeni sârbi.

Proiectul autorităţilor noastre pare să fi fost parţial inspirat din modelul din Serbia, existând mai multe similitudini. Totuşi, ceea ce pare să lipsească cu desăvârşire în proiect sunt Taxele de aplicare şi de due dilligence. După cum rezultă şi din analiza FMI, care face o generalizare a programelor în diferite state ale lumii „Costul şi design-ul programelor variază în funcţie de ţară, însă cel mai mult implică o investiţie iniţială, în sectorul public sau privat, combinată cu taxe semnificative pentru aplicare şi o sumă care să acopere costurile de due diligence”. 

Revenind la modelul sârbesc, acesta conţine taxe adiţionale substanţiale. De exemplu, pentru un străin ce doreşte să obţină cetăţenia sârbă prin investiţii de minimum 250.000 euro în imobiliare, acesta mai are de achitat adiţional:

•    taxă guvernamentală de 25.000 euro

•    taxă pentru efectuarea due dilligence (verificarea integrităţii solicitantului) de 7.500 euro

Taxe similare se percep şi în cazul efectuării unei donaţii de 100.000 euro în Fondul de Dezvoltare.

În acest context, generozitatea autorităţilor din Moldova de a nu aplica nici o taxă adiţională este suspectă şi de neînţeles. Chiar dacă oficialii moldoveni încearcă să ne convingă că există filtre de securitate destule în lege, efectuarea unui control eficient şi profesionist al integrităţii pentru un străin poate necesita resurse importante. 

În plus, taxele adiţionale au rolul şi de a responsabiliza potenţialul cetăţean în demersurile sale, mai ales în contextul în care proiectul moldovenesc oferă posibilitatea de a obţine cetăţenia prin simpla creditare a statului prin intermediul HVS.

De altfel, Bulgaria este un alt exemplu de referinţă, mai ales dacă vorbim de posibilitatea oferirii cetăţeniei prin intermediul procurării HVS, iar diferenţele de acolo faţă de ce se propune la noi la fel merită de a fi luate în seamă şi anume:

•    Suma minimă de procurare a obligaţiunilor de stat bulgare este de 512.000 de euro pentru un termen de 5 ani (în Moldova – 250 mii)

•    HVS în care investeşte un străin pentru a obţine cetăţenia bulgară sunt fără de dobândă, în timp ce în Republica Moldova statul ar urma să plătească şi dobândă cetăţeanului străin

•    Perioada de obţinere a cetăţeniei la fel diferă. Dacă în Republica Moldova cetăţenia ar urma să fie oferită străinului imediat după examinarea dosarului, în Bulgaria străinul obţine mai întâi calitatea de rezident după aproximativ 6 luni de la efectuarea plasamentelor în obligaţiunile de stat, iar aplicarea la cetăţenie este posibilă doar după al 5-lea an.

De altfel, cu excepţia Serbiei, care acordă cetăţenia imediat la costuri investiţionale relativ mici, asemenea practică de acordare imediată a cetăţeniei este specifică în mare parte doar statelor mici insulare precum Antigua şi Barbuda, Dominica, Grenada sau contra unor sume impunătoare cum este cazul Ciprului (2,5 milioane euro). 

În majoritatea statelor însă, cetăţenia prin investiţie nu se obţine imediat, ci de regulă după derularea investiţiilor, iniţial străinilor fiindu-le acordat doar permis de şedere, iar în afară de Bulgaria pot fi aduse numeroase exemple, precum Franţa, Grecia, Spania, Portugalia, Letonia, Ungaria etc.

Însă generozitatea autorităţilor noastre nu se opreşte aici asupra acestui aspect. Astfel, conform p. 17 din proiectul propus de Ministerul Justiţiei, în cazul nerespectării condiţiei de efectuare şi menţinere a investiţiei conform prevederilor „persoana care a obţinut cetăţenia prin investiţie răspunde pecuniar în limita valorii investiţiei neefectuate şi nemenţinute. Ministerul Economiei, în temeiul actului de constatare al Comisiei privind neefectuarea şi nemenţinerea investiţiei va solicita prin intermediul instanţei de judecată, de la persona fizică care a obţinut cetăţenia prin investiţie, încasarea valorii investiţiei neefectuate şi nemenţinute”. 

Cu alte cuvinte, pe lângă faptul acordării cetăţeniei imediat şi cu eforturi investiţionale relativ modeste, încălcarea de către persoana străină a efectuării investiţiei în termenii asumaţi la acordarea cetăţeniei nu atrage după sine posibilitatea retragerii cetăţeniei, ci doar acţionarea în instanţele de judecată în vederea încasării valorii investiţiei neefectuate.

Cât de valoros este paşaportul moldovenesc

Cetăţenia moldovenească oferă accesul fără vize în statele UE şi CSI, în total paşaportul moldovenesc oferind posibilitatea călătoriei fără vize în 105 state ale lumii. 

De asemenea, pentru un străin ce doreşte să desfăşoare o careva activitate economică în Moldova obţinerea cetăţeniei ar fi interesantă şi prin prisma posibilităţii procurării şi deţinerii terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic, care la moment sunt interzise pentru străini.

O piaţă de un miliard de dolari anual, dar şi riscuri de securitate şi spălare de bani

Unele estimări arată că aproximativ 1% dintre bogaţii lumi cheltuiesc anual un miliard de dolari pentru obţinerea diferitor paşapoarte. În acelaşi timp, potrivit datelor FMI, micuţul stat Saint Kitts and Nevis a acumulat în 2013, fluxuri financiare din acordarea de cetăţenie de aproximativ 25% din PIB (circa 200 de milioane de dolari), în timp ce 13% din investiţiile atrase de Portugalia în 2014 pot fi atribuite programului de rezidenţă economică Golden Visa (aceste prevede investiţii în imobiliare de minim 350.000 euro, iar cetăţenia poate fi obţinută după 6 ani).

Experţii FMI mai atenţionează şi asupra riscurilor majore propagate prin aceste programe de cetăţenie economică susţinând că „menţinerea credibilităţii programului de cetăţenie economică este probabil cea mai critică provocare. 

Un proces riguros de due dilligence pentru cererile de cetăţenie este esenţial pentru a exclude riscurile potenţiale grave de integritate şi de securitate. Un cadru cuprinzător este necesar pentru a reduce utilizarea opţiunilor de investiţii ca rute pentru spălarea banilor şi finanţarea activităţii criminale. Aceste garanţii sunt parte integrantă a succesului programelor de cetăţenie economică”. 

Totodată, FMI mai constată că un nivel ridicat de transparenţă în ceea ce priveşte solicitanţii programului de cetăţenie economică va spori şi mai mult reputaţia şi durabilitatea programului. 

„Aceasta ar putea include chiar o listă disponibilă publică a cetăţenilor naturalizaţi. Respectarea rigorilor internaţionale privind transparenţa şi schimbul de informaţii fiscale ar reduce incidenţa utilizării abuzive a programelor în scopul evaziunii fiscale sau a altor activităţi ilicite şi ar reduce la minimum riscul presiunii internaţionale adverse”, mai susţin experţii FMI.