Cel mai recent exemplu în acest sens vine din legislaţia jocurilor de noroc. După ce în decembrie 2016 au adoptat o nouă lege prin care au instituit monopol statului asupra acestui sector, la doar jumătate de an distanţă autorităţile vin simultan cu două iniţiative de schimbări importante a regulilor de joc: pe de o parte, un grup de deputaţi a realizat că o serie de articole din lege au nevoie de „amendamente substanţial complexe”, iar pe de altă parte Ministerul Economiei propune parteneriat public-privat pentru dezvoltarea activităţilor SA Loteria Naţională a Moldovei şi respectiv implicarea unor companii private în gestionarea pieţei norocului.

Plahotniuc şi reforma jocurilor de noroc din anul 2016

Acum un an, pe 28 iunie 2016, liderul democrat Vlad Plahotniuc aducea pe agenda publică subiectul despre efectele sociale nocive ale sălilor de jocuri de noroc şi a cazinourilor şi promitea o “implicare personală pentru a face ordine”. 

La circa patru luni distanţă, pe 22 octombrie 2016, Camera de Licenţiere decidea suspendarea tuturor licenţelor de activitate în domeniul jocurilor de noroc, iar în aceeaşi zi peste 200 de poliţişti au intrat în forţă şi au sigilat toate cazinourile şi sălile pentru jocuri de noroc din ţară, sistându-le astfel activitatea.

Peste o zi, Vlad Plahotniuc reacţiona, atribuindu-şi succesul rezolvării problemei: „Aţi semnalat problema, iar autorităţile au acţionat corect şi categoric. Lucrurile au fost rezolvate prin închiderea sălilor, urmând ca această activitate să fie reluată doar după ce va fi strict reglementată şi vor exista modalităţi de control bine puse la punct, atât în ceea ce priveşte locurile de amplasare, cât şi privind plata taxelor la stat sau respectarea întru totul a interdicţiei privind accesul copiilor în astfel de localuri”. 

Ulterior lucrurile au evoluat extrem de rapid şi sub aspectul schimbării legislaţiei, iar deja la 16 decembrie 2016 legislaţia cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc a fost modificată radical prin adoptarea unei noi legi. Loteria Naţionala a Moldovei, care în trecut deţinea monopolul doar la organizarea şi desfăşurarea de loterii naţionale pe întreg teritoriu al ţării, obţine şi dreptul exclusiv de a gestiona toate activităţile de jocuri de noroc, cu excepţia cazinourilor.

Reforma anihilată cu o contra-reformă

Autorii unei iniţiative, 8 deputaţi chiar din tabăra lui Plahotniuc, îşi argumentează proiectul de modificare a legii cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc în modul următor: „…în scopul perfecţionării cadrului normativ primar în domeniu prin prisma aquis-ului comunitar şi bunelor practici internaţionale (în special României, Bulgariei, Ungariei etc), în ceia ce ţine de reglementarea, organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc”, motiv pentru care proiectul „intervine cu amendamente substanţial complexe” la câteva articole din lege. 

În acest context apare întrebarea firească ce i-a împiedicat pe deputaţi să preia cele mai bune practici europene cu jumătate de an în urmă, mai ales că şi în nota informativă de la adoptarea legii din decembrie autorii menţionau că „atenţie deosebită a fost acordată examinării legislaţiei privind organizarea jocurilor de noroc în diferite ţări şi compararea ultimei cu legislaţia în vigoare a acestui gen în Republica Moldova”.

La o analiză mai minuţioasă a modificărilor propuse de legiuitori putem deduce că cele mai multe din ele vizează scoaterea unor restricţii şi facilitarea activităţii operaţionale a organizatorilor jocurilor de noroc, autorii recunoscând că în legea adoptată la finele anului trecut pe alocuri s-a făcut exces de zel în impunerea de restricţii şi condiţionalităţi.

Spre exemplu, autorii propun modificarea noţiunii „punct de vânzare a mijloacelor de joc specifice” astfel încât pentru loteria momentană (jocurile loto) să fie permisă folosirea tuturor canalelor de distribuţie obişnuite prin diferite puncte de vânzare, cum ar fi: magazine, chioşcuri, centre comerciale, vânzători cu amănuntul etc., întrucât aceasta este „practica dominantă în Uniunea Europeană” şi a fost demonstrat ca fiind „unicul mod funcţional de distribuire”.

Prin intenţiile de modificare a articolului 12 din lege se intenţionează de a oferi condiţii mai lejere pentru jocurile cu risc social scăzut (pariurile, loteriile), afişarea Regulilor de desfăşurare a jocurilor de noroc, licenţele sau copiile autorizate fiind obligatorii de a fi afişate doar pe pagina oficială web. 

Această modificare va permite distribuţia şi derularea acestor jocuri şi în locaţii ce nu sunt dedicate exclusiv activităţilor de joc de noroc. După cum constată autorii, în practica europeană jocurile cu risc social scăzut „de regulă se distribuie prin puncte unde activitatea în cauză este complementară la alte activităţi cum ar fi vânzarea de diferite bunuri sau servicii, şi ţinute de comercianţi independenţi, în baza unor contracte de distribuţie”.

La pariuri şi loterie – din nou de la 18 ani

Totodată, autorii propun diferenţierea limitei de vârstă minimă pentru participarea la jocurile de noroc, astfel încât pentru cele cu risc social ridicat să rămână la nivelul actual de 21 de ani, în timp ce pentru jocurile cu risc social scăzut vârsta minimă să scadă până la 18 ani, cum a fost şi anterior. 

În expertiza anticorupţie asupra acestui proiect, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) se opune acestei propuneri întrucât „promovarea intereselor organizatorului jocurilor de noroc de a-şi mări profitul prin lărgirea clientelei sale din contul persoanelor sub vârsta de 21 ani contravine interesului public , or mărirea vârstei persoanelor ce pot participa la jocuri de noroc a fost stabilită tocmai pentru a reduce numărul persoanelor împătimite de jocuri de noroc, care nu au venituri stabile şi dependenţa cărora îi va determina de a săvârşi diverse ilegalităţi pentru a-şi putea achita datoriile şi susţine viciul în continuare”. 

Totuşi, experienţa majorităţii statelor europene denotă că pentru jocurile cu risc social scăzut vârsta minimă de acces este 18 ani, când persoanele posedă capacitatea de exerciţiu deplină, iar riscurile descrise de CNA vizează mai degrabă jocurile cu risc social sporit (cazinourile, automatele de joc).

Un alt amendament din lege asupra căruia CNA sesizează riscuri de corupţie este cel de a reduce mărimea garanţiei financiare pentru loteriile în bani şi cele cu tiraje de la 100% cât este prevăzut acum „până la 25%”. 

Potrivit expertizei CNA, „argumentele expuse în contextul motivării amendamentelor propuse nu justifică micşorarea mărimii garanţiei financiare stabilite la desfăşurarea loteriilor în bani”, iar „redacţia propusă poate tenta persoana vizată de a recurge la metode corupte pentru a determina entitatea/agentul public responsabil de a stabili condiţii adaptate convenţiei sale/a unor anumite persoane”.

Argumentele invocate de autori în acest caz sunt că „această abordare de consum nu pare a fi viabilă din punct de vedere comercial în cazul unei garanţii de 100% şi mai mult decât atât, deoarece organizarea loteriilor este monopol al statului, impunerea unor garanţii nu este justificată”.

Deputaţii nu vor automate de joc la standarde internaţionale

O altă noutate din proiectul de lege este scoaterea obligativităţii ca întreprinderea producătoare a echipamentului special (sistemul informatic central şi terminalele), utilizat în jocurile de noroc, trebuie sa deţină Certificat ISO 27001 internaţional.

Potrivit autorilor, această cerinţă impusă tot de ei doar cu 6 luni în urmă este “una disproporţionată, deoarece poate duce la unele ineficienţe care prevalează asupra unor beneficii potenţiale mai degrabă teoretice decât reale”. Aceştia constată că introducând această cerinţă „poate îngusta numărul potenţialilor furnizori ce este posibil să aibă ca rezultat majorarea nejustificată a costurilor de implementare”.

Fondul de câştig compromite funcţionarea unor tipuri de jocuri de noroc

Totodată, după ce în legea adoptată în decembrie 2016, au stabilit că fondul de câştiguri pentru toate tipurile de loterii se stabileşte în mărime de cel puţin 50% din valoarea totală a biletelor vândute, acum legiuitorii moldoveni au realizat că de fapt abordarea de a stabili un prag unic a fondului de câştiguri pentru toate tipurile de loterii „compromite funcţionarea jocului loto unde mizele se fac pe bază de coeficienţi”, motiv pentru care acum se propune ca acest prag să fie stabilit în dependenţă de tipul loteriei.