Potrivit proiectului, toate băncile din Republica Moldova urmează să treacă printr-un proces de identificare a proprietarilor reali, să supună unui audit portofoliul de împrumuturi şi să scoată la iveală practicile de creditare incorecte. Reformele presupun însă o serie de cheltuieli pe care managerii instituţiilor financiare vor trebui să şi le asume din propriul buget.

Potrivit viceguvernatorului BNM Cristina Harea, o parte dintre prevederile proiectului au şi început să fie implementate de bănci la recomandarea FMI încă din vara anului trecut. Totuşi, instituţiile vor avea la dispoziţie un răgaz până în anul 2020 ca să se conformeze pe deplin noilor reguli. Unii membri ai Comisiei Economie, Buget şi Finanţe s-au arătat însă sceptici că băncile moldoveneşti vor face faţă standardelor cerute de partenerii externi.

Iar alţi membri ai comisiei parlamentare de profil s-au întrebat cât de eficientă este noua lege în cazul unor fraude bancare.

Amintim că, în rezultatul unei fraude de proporţii, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au falimentat şi se află în proces de lichidare. Atunci, Guvernele Leancă şi Gaburici au decis posibilitatea creditării celor trei bănci cu probleme de către BNM cu garanţia executivului, invocând necesitatea de a salva economiile deponenţilor. Prin dispoziţii secrete, cele două cabinete de miniştri au dat pe rând garanţii de stat Băncii Naţionale pentru emiterea unui credit de peste 13 miliarde de lei cu o rată a dobânzii de 0,1 la sută celor trei bănci devalizate. Acum, banii oferiţi sub garanţia executivului s-au transformat în datorie publică, iar aceasta urmează să fie achitată de către toţi cetăţenii Republicii Moldova.