Vladislav Tidva, şeful aşa-zisei bănci republicane nistrene a argumentat decizia prin faptul că anterior au fost emise (tipărite) circa un miliard de aşa-zise ruble transnistrene, dar şi prin diminuarea abruptă a intrărilor de valută ca urmare a deciziei de la finele lunii martie 2017, a autorităţilor de la Chişinău de a sista achiziţiile de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan.

Coridor de 15-15,50 ruble pentru un dolar

„Până la sfârşitul anului a fost stabilit un coridor de 15-15,5 ruble pentru un dolar american. Pentru a determina această ţintă, am pornit de la situaţia din sfera monetară, situaţia balanţei de plăţi şi balanţa comerţului exterior, ca parte a balanţei de plăţi“, a declarat Tidva, citat de novostipmr.com.

Totodată el a precizat că măsura este cam întârziată, dar care nu avea alternativă în condiţiile economice din regiune.

Tidva a promis menţinerea acestui curs de schimb, cât şi asigurarea pieţei cu valută, graţie asistenţei financiare (cel mai probabil că din Rusia) care ar urma să ajungă în Transnistria.

"Situaţia de pe piaţa valutară nu se va ameliora imediat, dar treptat", a mai spus şeful aşa-zisei bănci republicane nistrene

În acelaşi timp instituţia anunţă că pe 17 iunie 2017, va efectua intervenţii valutare active pe piaţa de numerar prin intermediul a trei bănci locale: Agroprombank (grupul Sheriff), Pridnestrovskii Sberbank şi Eksimbank.

"Se recomandă băncilor comerciale, ca alături de normele rigide (marja dintre ratele de cumpărare şi vânzare a valutei nu ar trebui să fie mai mare de 5%), la stabilirea cursului de vânzare a dolarului american, cotaţia acestuia nu trebuie să depăşească cursul oficial cu 10%.

Totodată pentru a reduce riscul de schimb valutar asupra persoanelor care au credite denominate în valută, şi pentru a minimiza impactul creşterii plăţilor lunare privind bugetul familiilor instituţia a recomandat tuturor băncilor din regiune să accepte restructurarea datoriilor, dacă există cereri din partea locuitorilor", se arată în politica monetară pentru 2017 a aşa-zisei bănci republicane nistrene.

Liberalizarea valutară

Regiunea se confruntă cu o criză valutară şi economică de aproape doi ani. În august 2016, administraţia de la Tiraspol a încercat să rezolve situaţia critică cauzată de deficitul de valută, liberalizând parţial piaţa valutară.

Astfel începând cu 11 august 2016, casele de schimb valutar şi băncile au început să vândă şi să cumpere valuta la un curs cu circa 30% mai mare decât anterior. În consecinţă dolarul a început să fie cumpărat cu 14,0 aşa-zise ruble transnistrene şi vândut cu 14,50 ruble.

În acelaşi timp cursul oficial stabilit de aşa-zisa bancă republicană a rămas neschimbat: de 11,30 ruble locale.

Liberalizarea nu a rezolvat problema asigurării cu valută, iar la casele de schimb valutar dolarul şi euro lipsea cu desăvârşire.