Potrivit operatorilor (Orange, Moldcell şi Moldtelecom), această taxă nu mai este relevantă, pentru că astăzi telefonia mobilă nu mai reprezintă un lux (în ţară, penetrarea telefoniei mobile atinge cota de 120%) şi în consecinţă companiile solicită deja de câţiva ani anularea sau micşorarea acestei taxe.

O taxă discriminatorie

O altă soluţie propusă este aplicarea unei astfel de taxe şi faţă de alţi agenţi economici, în special bănci. 

"Considerăm discriminatorie aplicarea acestei taxe pe veniturile din prestarea serviciilor de telefonie mobilă, care nu constituie servicii de lux, ci de strictă necesitate, aceste fiind consumate inclusiv de către populaţia social vulnerabilă (copii/bătrîni, etc). 

La fel discriminatoriu consideram % defalcarilor în Fond aplicat companiilor de telefonie mobilă, care este de 25 ori mai mare în comparaţie cu cel de 0,1% din suma achitată de instituţiile financiare la cumpărarea de către persoanele fizice a valutei străine în numerar", susţinea anul trecut Asociaţia Investitorilor Străini (FIA) într-o scrisoare adresată Ministerului Finanţelor..

Totodată Asociaţia propunea modificarea Legii fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei, "prin introducerea unei taxe sociale unice de stat de contribuire la susţinerea socială a populaţiei, transferate solidar la bugetul de stat/bugetul asigurărilor sociale de stat de către toţi agenţii economici ce desfăşoară activitate de întreprinzător. Această taxă poate fi stabilită, de exemplu, în mărime de 0,1% din cifra de afaceri".

Autorităţile deocamdată nu au dat curs acestor cereri, deoarece nu au resurse pentru a acoperi gaura ce se poate forma în acest Fond ca urmare a reducerii sau eliminării "taxei pe lux".

Astfel anual companiile de telefonie mobilă contribuie la acest Fond cu câte aproximativ 90 de milioane lei, ceea ce reprezintă circa 80% din veniturile acumulate de instituţie. 

Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi la Ministerul Muncii şi la acest fond încă în anul 2013 a scos la iveală mai multe nereguli, inclusiv irosirea banilor.

Taxa pe lux nu va fi eliminată, ci va fi extinsă

Discuţiile în jurul acestei taxe au continuat şi în acest an. Astfel în cadrul unor dezbateri în cadrul platformei Consiliului Economic viceministrul muncii Viorica Dumbraveanu a menţionat că ministerul pe care îl reprezintă a elaborat un proiect de lege prin care se abrogă Legea fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei.

"Asta însă nu înseamnă că proiectele finanţate din acest fond cum ar fi, alocarea indemnizaţiilor unice pentru veteranii de război, ajutoare materiale unice pentru şcolarizare, etc. nu vor mai fi susţinute. Toate alocaţiile făcute din acest Fond se vor achita din bugetul de stat", a precizat oficialul.

Reprezentantul Ministerului Finanţelor Dorel Noroc a menţionat în cadrul şedinţei că proiectul în cauză este în proces de consultare la Minister şi va fi analizată propunerea de reducere a acestei taxe.

În schimb Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor a propus reducerea taxei pe care o achită astăzi operatorii de telefonie mobilă de la 2,5% la 1,5%, iar banii acumulaţi să fie alocati pentru organizarea şi funcţionarea Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112.

Companiile au susţinut diminuarea taxei, iar ministerul Finanţelor urmează să ajusteze propunerea MTIC cu cea a MMPSF.

Totodată s-a discutat şi despre necesitatea lărgirii bazei impozabile prin identificarea surselor suplimentare care să corespundă principiilor „taxei de lux”.

Printre "viciile" ce ar urma să fie taxate suplimentar se numără comerţul cu ţigări şi alcool, jocurile de noroc, tranzacţiile cu imobile mai mari decât o anumită suprafaţă, telefoanele mobile mai scumpe, adică de lux, automobilele cu o capacitate mai mare a motorului etc

Potrivit Consiliului Economic pe lângă premier, un proiect final privind modificarea legislaţiei ce ţine de achitarea taxei de 2,5% va fi trimis spre aprobare Parlamentului până la sfârşitul anului 2017.