Dacă va rata această oportunitate, este de părere Andrei Novak, Republica Moldova riscă să nu fie luată calcul în alte proiecte geostrategice sau regionale. Ideea a fost formulată în cadrul conferinţei „Dezvoltarea regiunilor transfrontaliere şi cooperarea transfrontalieră”, care a fost organizată, recent, în Bălţi, de Institutul de Economie şi Comerţ din Cernăuţi (Ucraina) în colaborare cu Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (USARB).

Aşa-numitul „Drum al Mătăsii” este o iniţiativă a autorităţilor Ucrainei, care a fost lansată la începutul anului trecut urmare a interdicţiilor Rusiei privind tranzitul de mărfuri spre Kazahstan. Autorităţile de la Kiev au instituit ruta Ucraina-Georgia-Azerbaidjan-Kazahstan-China. Andrei Novak, preşedintele Consiliului Economiştilor din Ucraina, autor al cărţii „Як підняти українську економіку” („Cum să ridicăm economia ucraineană”), a acordat un interviu Biroului Comunicare şi Relaţii cu Mass Media al USARB în special pentru portalul Mold-Street.com.

- Dle Novak, de ce ar fi importantă participarea Republicii Moldova în extinderea noului „Drum al Mătăsii”.

- În prezent, sunt tot mai accentuate interesele de a renaşte marele „Drum al Mătăsii” – din Europa spre Asia şi viceversa. Europa este cea mai bogată şi solvabilă piaţă, iar Asia este cea mai mare piaţă de consum, dar şi de amplasare a capacităţilor de producere. Dacă în acest „Drum al Mătăsii”, Ucrainei i se vor alătura Moldova, România şi Polonia, se va reuşi crearea unei alianţe economice, iar faptul respectiv va permite preluarea unui mare segment din acest drum al mătăsii pe care se va mişca, pe ambele sensuri, un imens flux de mărfuri.

Dacă acţionează separat, Moldova nu obţine nimic, deoarece este un stat mic cu o economie, respectiv, mică, cu o infrastructură insuficient de dezvoltată. Pe când, dacă ar fi parte a unui proiect economic comun de anvergură – are toate şansele să culeagă beneficii. Moldova devine interesantă în acest proiect prin accesul la Dunăre şi, respectiv, la mare, iar pentru ca să devină şi mai atractivă este necesar să-şi dezvolte infrastructura portuară de la Dunăre, cea rutieră, de cale ferată şi de depozitare.

Pentru ţările noastre este important să nu concureze în a obţine preferinţe în acest „Drum al Mătăsii”, ci să acţioneze în comun, să propună o platformă consolidată de infrastructură. Participarea consolidată a celor patru ţări ar face să apară un jucător geostrategic serios în noul „Drum al Mătăsii”.

- Credeţi că autorităţile Poloniei, României, Ucrainei şi Moldovei ar avea voinţă politică pentru a se consolida în lărgirea „Drumului Mătăsii”?

- Indiscutabil, Polonia şi România, ca ţări membre ale UE, sunt motivate pentru un asemenea proiect.Ucraina – la fel, or, din conducerea politică a Ucrainei fac parte oameni de afaceri care acţionează conform principiilor pragmatice. În cazul Moldovei, nu ştiu dacă atribuţiile preşedintelui pro-rus de la Chişinău i-ar permite să blocheze anumite procese în acest sens.Este clar că Rusia va utiliza metode economice, politice şi, poate, chiar militare, care-i sunt la îndemână, ca acest „Drum al Mătăsii” să ocolească teritoriile din afara intereselor sale. Ea va încerca să facă ca acesta să treacă pe teritoriul său. Cred în acest context că un rol important l-ar juca societatea civilă şi opinia publică care, aşa cum s-a întâmplat la noi, trebuie să pună presiune pe guvernare în sensul ca aceasta să ia o decizie favorabilă participării Moldovei în „Drumul Mătăsii”.

- Şi dacă Moldova nu va participa în acest proiect?

- Dacă rataţi această şansă acum, Moldova riscă să fie neatractivă sau exclusă din calcule în proiecte geostrategice sau regionale. Republica Moldova trebuie să facă front comun cu cineva, în caz contrar va ieşi din calculele „Drumului Mătăsii”.

Ea trebuie să coopereze cu România sau cu Ucraina. Ideal ar fi să stabilească o cooperare şi cu România, şi cu Ucraina. Dacă ratăm această şansă în următorii doi-trei ani, „Drumul” îşi va croi cale pe la sud, ori ceva mai la nord. Acum, în condiţiile agresiunii absurde ruse, este momentul să fie preluată o bună parte din „Drumul Mătăsii”, deoarece ţările noastre ar oferi oportunităţi foarte atractive mediului de afaceri din Europa şi Asia sub aspect de infrastructură şi costuri ale pieţei muncii.

- Cum apreciaţi relaţiile economice moldo-ucrainene?

- În ultimii trei ani, volumul comercial dintre ţările noastre s-a redus, practic, de două ori. Este vorba de un volum anual de circa 600 milioane de dolari, dintre care 560 milioane reprezintă exporturile ucrainene în Moldova, iar ceva mai mult de 40 milioane sunt exporturile moldoveneşti. În cei trei ani de război cu Rusia, exporturile ucrainene, în general, s-au micşorat cu o treime, puterea de cumpărare a pieţei s-a redus substanţial.

Pe piaţa noastră au intrat în forţă producătorii de vinuri din Chile şi Argentina. Aceştia au venit cu oferte de preţuri similare celor moldoveneşti şi au cucerit consumatorii ucraineni. Acum, chiar dacă majorează preţurile la vinuri, ucrainenii continuă să prefere vinurile chiliene sau argentiniene, considerându-le mai calitative şi mai prestigioase.

Producătorii de vinuri moldoveneşti pierd piaţa ucraineană, deşi consider că vinurile din Chile sau Argentina nu sunt mai bune decât cele moldoveneşti. Aşa a decis consumatorul nostru, iar condiţiile de concurenţă pe piaţa noastră sunt egale.