Responsabilul de agricultură din cadrul executivului regiunii separatiste, Efimii Kovali, spune că Tiraspolul a fost informat printr-o scrisoare de Serviciul fitosanitar şi veterinar al Ucrainei că produsele alimentare vor putea fi importate doar în baza unei coordonări prealabile cu ANSA.

„Având în vedere dependenţa noastră de furnizorii externi de produse alimentare problema este una foarte serioasă”, a declarat Efimii Kovali, susţinând că interdicţia ar putea viza şi mărfurile alimentare produse în Ucraina.

Potrivit acestuia iniţiativa de a impune aceste restricţii a venit de la Direcţia principală de contraspionaj economic din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Ucraina însă a anunţat că ar putea adopta măsuri chiar mai dure şi să blocheze complet tranzitul de mărfuri prin punctele de frontieră de pe segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean. Aceasta după ce Tiraspolul a cerut Rusiei ca să delegheze emisarii săi la punctele de frontieră de pe segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean 

Noua măsură a alertat autorităţile separatiste de la Tiraspol, care au acuzat Ucraina de impunerea unei noi blocade economice. În acelaşi timp aceste acţiuni erau de mult necesare pentru a ţine sub control traficul de mărfuri pe acest segment.

În plus autorităţile de la Kiev trebuie să respecte şi angajamentele internaţionale în acest sens şi să nu admită efectuarea de operaţiuni de comerţ fără documente eliberate de autorităţile de la Chişinău.

De notat că datele statistice pentru primele patru luni ale acestui an, prezentate de autorităţile din regiunea separatisă, denotă că produsele alimentare au o cotă de 14% din importul de mărfuri şi au constituit circa 42 de milioane de dolari. Din acest volum 24% a provenit din UE, iar 66% din spaţiul CSI, inclusiv Republica Moldova.

Aceleaşi date relevă că principalul furnizor de mărfuri alimentare rămâne Ucraina, în timp ce Rusia are o cotă de doar 8%, respectiv măsura loveşte inclusiv în interesele exportatorilor din Ucraina.

"Erorile" Vămii de la Chişinău

Decizia vine însă şi în contextul intenţiei autorităţilor de la Chişinău şi Kiev de a institui un control comun, vamal şi de grăniceri, la toate punctele de trecere, dar în special la Pervomaisk-Cuciurgan, de pe segmentul transnistrean al frontierei.

Moldova şi Ucraina susţin că astfel va fi întărit controlul la frontieră şi combătută contrabanda.

În acelaşi timp în prezent Chişinăul nu mai demostrează aceeaşi tărie şi insistenţă în a impune aceste posturi vamale comune.

Astfel la mijlocul lunii aprilie 2017, Serviciul Vamal a publicat un proiect de hotârâre de Guvern privind majorarea cu circa 15% a efectivului de vameşi şi un deviz de cheltuieli de circa 54 de milioane de lei, destinat în special pentru crearea şi funcţionarea punctelor de control comun la frontiera moldo-ucraineană.

Peste câteva zile, din motive necunoscute, Vama l-a retras, susţinând că a fost publicat din cauza unei erori tehnice. Potrivit unort surse Chişinăul s-ar fi speriat şi de reacţia Moscovei. 

În plus un rol important îl are puternicul lobby de la Chişinău, pe care îl au unele companii de la Tiraspol. Nu întâmplător periodic Chişinăul aprobă tot soiul de documente ce oferă portiţe unor afacerişti de la Chişinău şi Tiraspol pentru a câştiga zeci şi sute de milioane de dolari din scutiri de taxe şi alte facilităţi.