Potrivit proiectului Programului privind repartizare mijloacelor fondului rutier pe anul 2017 în acest an cheltuielile prevăzute sunt de 1,43 miliarde de lei.

Criza a tăiat din buget

Suma este cu circa 40% mai mare decât s-au alocat în 2015 şi în 2016, când s-a atestat o cădere abruptă a alocaţiilor pentru reparaţia, întreţinerea şi administrarea drumurilor locale şi naţionale.

Totodată în anul 2015 de exemplu s-au aprobat cheltuieli de 1,52 miliarde de lei, după care la sfârşitul anului s-au tăiat alocaţiile cu circa jumătate de miliard de lei din cauza lipsei de bani şi redistribuirii banilor pentru alte necesităţi.

Programul de repartizare pentru anul 2017 prevede alocarea a 1,07 miliarde lei pentru lucrări de întreţinere şi reparaţie a drumurilor naţionale, iar 350,3 milioane lei pentru reparaţia, întreţinerea şi administrarea drumurilor locale de interes raional, ceea ce reprezintă, în medie, câte 111.000 de lei pentru un kilometru de drum de interes raional, scrie Mold-Street.

În afară de aceasta, primăriile din republică trebuie să primească 386 de milioane de lei, ceea ce ar însemna câte aproximativ 115.000 de lei la o mie de locuitori.

În cazul lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a drumurilor naţionale, cele mai mari alocaţii de circa 80 milioane lei sunt prevăzute pentru reparaţia îmbrăcămintei rutiere pe câteva segmente a drumului R26 Tiraspol-Căuşeni-Cimişlia şi de 26,3 milioane lei pentru construcţia a circa şapte kilometri de drum pe traseul Codrul Nou-Soroca-Unguri-frontieră.cu Ucraina.

Lideri - Chişinăul şi Soroca

La capitolul durmuri locale distribuţia banilor se va face în funcţie de kilometri echivalenţi.

Cel mai mare beneficiar va fi municipiul Chişinău care va primi peste 32 de milioane lei.

Urmează raionul Soroca cu 18,85 milioane lei, Ungheni - cu 14,7 milioane şi Cahul cu 14,3 milioane de lei.

La coada clasamentului alocaţiilor se găsesc raionul Basarbeasca cu doar 1,62 milioane lei, municipiul Bălţi cu 1,8 milioane, raionul Nisporeni - cu 5,53 milioane şi Ocniţa cu 5,67 milioane lei.

De notat că după o serie de modificări Legea fondului rutier şi Legea privind finanţele publice locale prevăd transmiterea drumurilor locale la balanţa Autorităţilor publice locale (APL) de nivelul II cu finanţare din Fondul rutier conform numărului de kilometri administraţi şi transferuri către APL de nivelul I din 50% a taxei pentru folosirea drumurilor în dependenţă de numărul de locuitori.

Anterior aceasta era distribuit egalitar şi frecvent în baza unorf criterii politice.

"Această reformă a fost inevitabilă, nu era o repartizare echitabilă a baniilor care ajungeau să fie repartizaţi după criterii politice", susţine Andrei Cuculescu, şeful Direcţiei drumuri şi poduri din cadrul MTID.

Fond pentru firme afiliate şefilor

Un studiu din 2015 a Expert-Grup arăta că principalele probleme ce ţin de activitatea Fondului Rutier sunt legate de lipsa de transparenţă, planificare defectuoasă şi decizii arbitrare la distribuirea banilor.

„La studierea contractelor de lucrări finanţate din Fondul Rutier, am descoperit că pentru o bună parte dintre acestea, au fost semnate acorduri de majorare a sumelor contractelor până la 29% faţă de suma iniţială, cu mici excepţii, termenul de executare al lucrărilor a fost modificat de la 5 luni la 17 luni mai mult faţă de perioada de executare iniţial stabilită, iar termenul de garanţie micşorat comparativ cu termen minim prevăzut în documente de licitaţie: de la 3 ani – la 6 luni; de la 5-6 ani la 1 an”, se constata în studiu.

Totodată un audut realizat de Curtea de Conturi în 2014 atesta că grosul banilor din Fondul Rutier a ajuns la firme ce ar fi afiliate unor şefi de la Administraţia de Stat a Drumurilor (ASD).