Prima condiţie inechitabilă ar ţine de cerinţa prezentării de către solicitanţii de compensaţii a proiectului plantării livezii, afirmă fostul preşedinte al Asociaţiei UniAgroProtect.

„Foarte mulţi fermieri care deţin plantaţii pomicole moştenite de la fostele gospodării colective nu dispun de asemenea proiecte, întrucât în perioada privatizării terenurilor agricole nu a existat condiţia obligatorie ca fiecare proprietar de teren de livadă să obţina şi proiectul de plantare. Nici fizic nu era posibil de făcut acest lucru. Condiţia respectivă este una inutilă, deoarece comisiile de evaluare a pagubelor au vizitat  vara trecuta fiecare livadă îngheţată şi au controlat dacă acestea se află la evidenţa întreprinderilor, care au suferit”, susţine Alexandru Slusari.

Totodată, în lista condiţiilor pentru obţinerea compensatiilor a apărut un aşa-numit coeficient al plăţii impozitelor.

„Este o „inovaţie” a guvernării, care niciodată nu a fost aplicată. Timp de şapte ani există regula în cadrul subvenţionării producătorilor agricoli, care îi obliga să prezinte un certificat de la inspectoratul fiscal precum că nu au datorii faţă de bugetul public naţional. Însă în Regulamentul în cauza este cu totul altă cerinţă. Este introdus acest coieficient de plată a impozitelor fără explicaţii clare cum el se aplică. La seminarul cu pomicultorii li s-a spus că toţi cei care au plătit în perioada anterioară impozit pe venit vor avea dreptul la compensaţii. Restul vor fi respinşi. Este un abuz cras”, afirmă vicepreşedintele PPDA.

„Sunt diferite situaţii atunci când pomicultorii nu au achitat impozitele. Au fost mulţi agricultori care au investit bani grei în plantarea livezilor şi au avut în ultima perioadă doar cheltuieli. Pomicultorii din nordul ţării au suferit în urma embargoului, introdus de Rusia în 2014 şi o bună parte din ei au rămas în pierderi în anii 2014-2015, dar statul atunci a fost preocupat cu furturile băncilor. Dacă sunt fermieri care activeaza la negru, iar Fiscul îi cunoaşte, atunci de ce ei continuă activitatea? Deci nu poţi aplica automat criteriul achitării impozitelor la plata compensaţiilor”, a adăugat Alexandru Slusari.

Potrivit vicepreşedintelui Platformei Demnitate şi Adevăr, organizaţiile de fermieri au propus de mai multe ori introducerea unui impozit consolidat calculat la hectar, lucru care va contribui semnificativ la combaterea economiei tenebre, ideea însă a fost respinsă de guvernare.

„Cei de la guvernare închid ochii la economia tenebră care aduce beneficii mai multor funcţionari. Totodată, când este necesitatea, autorităţile revin la acest argument. Exact aşa ei au procedat în situaţia cu regulamentul privind achitarea compensaţiilor, urmărind două scopuri - de a plăti mai puţini bani la producătorii agricoli şi de încercat extinderea influenţei politice asupra pomicultorilor care vor primi compensaţiile”, a menţionat Alexandru Slusari.

Regulamentul respectiv a fost aprobat săptămâna trecută de Guvern. Potrivit acestuia, agricultorii pot depune personal sau prin intermediul reprezentantului împuternicit dosarul de solicitare a suportului financiar la comisia specială instituită în unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi, în a cărei rază se află plantaţia pomicolă afectată.

Mărimea suportului financiar se va calcula în funcţie de suprafaţa afectată, gradul de afectare, preţul comparabil pentru anul 2015, recolta compromisă şi contribuţia solicitantului la bugetul de stat.