„CNPF este instituţia de stat responsabilă de domeniile valori mobiliare, microfinanţare şi asigurări. Chiar dacă are atâtea responsabilităţi, bugetul instituţiei este unul ridicol de mic în comparaţie cu alte instituţii de stat. Astfel, pentru anul 2016, CNPF avea stabilite cheltuieli de 21 milioane lei, iar Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) avea prevăzute cheltuieli de 187 milioane lei. În contextul în care ANSA nu poate asigura siguranţa alimentelor în grădiniţele din Chişinău cu bugetul său de 187 milioane, e greu de imaginat că CNPF va face o treabă mai bună cu un buget de nouă ori mai mic supraveghind sisteme financiare cu rulaje anuale de miliarde”, afirmă Denis Gorea.
Potrivit expertului, statul nu a majorat aproape deloc finanţarea CNPF din 2008 până astăzi. CNPF cheltuia anual 12.6 milioane lei în 2008 pentru activitatea sa, iar în 2017 aceste cheltuieli se ridică la 14.4 milioane lei (la preţurile din 2008). Pe lângă faptul că aceste cheltuieli nu cresc de la an la an, CNPF mai înregistrează şi un deficit bugetar aproape în fiecare an pentru că veniturile instituţiei sunt sub nivelul cheltuielilor.
Astfel, chiar dacă, din 2009 până în 2015, numărul organizaţiilor de microfinanţare s-a triplat în Moldova, CNPF trebuie să supravegheze de trei ori mai multe instituţii azi cu aceleaşi cheltuieli ca în 2009. Mai mult ca atât, volumul împrumuturilor acordate de organizaţiile de microfinanţare a crescut cu 760 de milioane în termeni reali în doar şase ani (o creştere de 56%).
„Ce se poate întâmpla dacă aceste instituţii nu sunt supravegheate cum trebuie? În cazul Moldovei, organizaţiile de microcreditare ar putea acorda credite unor persoane care nu au capacitatea financiară să le achite, fără ca CNPF să reacţioneze. Cu timpul, aceste credite ar deveni tot mai mari şi falimentul clienţilor ar forţa statul să intervină pentru a susţine sectorul de microfinanţare şi creditorii acestuia, pentru că aceste instituţii nu îşi folosesc doar capitalul propriu pentru creditare”, atenţionează expertul de la IDIS Viitorul.
Potrivit expertului, CNPF are la dispoziţie o sumedenie de taxe pe care le aplică agenţilor economici supravegheaţi şi prin care îşi dobândeşte veniturile. O soluţie ar fi creşterea taxelor operaţionale din domeniile care ridică semne de întrebare. Spre exemplu, în domeniul microcreditării, CNPF ar putea institui taxe care ar creşte o dată cu creşterea împrumuturilor acordate şi ar scădea în cazul în care e redusă creditarea.
„Astfel, CNPF va avea venituri mai mari atunci când este mai mare riscul de prăbuşire a pieţei şi va putea angaja oameni să monitorizeze mai intens activitatea organizaţiilor participante. Dacă CNPF este satisfăcută de nivelul actual al veniturilor sale, atunci ar trebui să mandateze ca societăţile de microfinanţare să ofere credite doar din capitalul său propriu. La moment, aceste organizaţii utilizează şi banii altora pentru a acorda împrumuturi (capitalul propriu pe sistem era de 46% din total împrumuturi în 2015), iar în cazul unei crize în acest sector am putea asista la o contagiune a sistemului bancar”, conchide Denis Gorea.
Jurnal.md
