„Noi avem un stoc de datorii acumulate pentru gaze naturale care au ajuns să afecteze parametrii macro-economici. La noi datoria pentru gaze naturale, în primul rând ea nici nu e reflectată în bilanţul întreprinderii, dar ea este deja comparabilă cu PIB-ul. Noi avem un PIB de circa 6,6 miliarde şi avem o datorie pentru gaze de circa 6,5 miliarde. Nemaivorbind că asta echivalează cu circa patru bugete anuale de stat”, a menţionat expertul în energetică Victor Parlicov.

Experţii în energetică au subliniat că ar trebui să fie verificat modul de gestionare a întreprinderii MoldovaGaz, dar şi felul în care au fost împărţite datoriile aferente consumului de gaze naturale pe cele două maluri ale Nistrului.

„Dacă datoria Moldovagaz şi a malului drept este cumva acoperită cu careva active, există patrimoniu aici, reţele de gaz, păi ceea ce ţine de datoria malului stâng, acolo nu există spaţiu juridic recunoscut internaţional şi datoriile celea nu sunt acoperite cu careva active. Dacă deschidem rapoartele financiare la Moldovagaz, noi nu găsim acolo întregul stoc de datorii, despre care vorbeam 6,5 miliarde de dolari, în acelaşi timp în rapoartele oficiale ale Gazpromului, noi găsim aceste cifre”, a spus expertul în energetică Sergiu Tofilat.

„Repartizarea datoriei de pe malul stâng şi malul drept se face nu altundeva decât în contabilitatea Moldovagaz şi atunci când demnitarii noştri, decidenţii noştri vorbesc despre datorie şi mai ales atunci când vociferează cifre malul stâng şi malul drept, cifrele astea sunt luate din contabilitatea Moldovagaz, iar modul în care a fost făcută această repartizare pe intern nu a fost verificată niciodată. Apar întrebări vizavi de modul în care, pe cât de corect a fost reflectată această datorie”, a adăugat Victor Parlicov.

Unul dintre autorii studiului susţine că Republica Moldova ar fi putut să nu acumuleze asemenea datorii, dacă guvernanţii interveneau la timp.

„Tot ce s-a întâmplat în Republica Moldova începând cu 1994 şi până în prezent nu este altceva decât implicarea directă a guvernanţilor, or fără ei nu putea să ajungem la ce am ajuns azi în 2017. Noi ştim tare bine cum eram speriaţi, odată am fost speriaţi cu furtul miliardului din băncile naţionale, după aceea vine şi ne fericeşte noul preşedinte cu 6,5 miliarde, după aceea vine guvernul Republicii Moldova şi mai spune că noi mai avem 500 de milioane de dolari de anul trecut, dar nimeni nu verifică existenţa acestor datorii”, a menţionat ex-vicepreşedinte Curţii de Conturi Tudor Şoitu.

Autorii cercetării au şi un şir de recomandări pentru oficiali, printre care identificarea schemelor de deturnare a banilor din sistemul energetic, urmărirea şi recuperarea acestora, dar şi continuarea dialogului între autorităţile de la Chişinău şi furnizorul de gaze din Rusia, pentru anularea datoriei acumulate de regiunea transnistreană. Reprezentanţii Serviciului de presă al companiei Moldovagaz nu au răspuns la telefon pentru a comenta afirmaţiile făcute de experţi.