Potrivit fDi Markets, fluxul investiţiilor străine directe în economia rusă s-a oprit. În ianuarie, investitorii străini au investit în proiecte din Rusia doar 34 de milioane de dolari – o sumă infim de mică.

În 2016, investiţiile au scăzut cu 8,5% – până la 12,9 miliarde de dolari, iar aproape întreaga sumă a rezultat ca urmare a vanzarii dubioase a participatiilor statului detinute la „Rosneft“. Fără aceasta ”tranzactie”, investiţiile in Rusia s-ar fi prăbuşit de 5,5 ori – până la 2,6 miliarde de dolari.

Străinii preferă să nu se angajeze în tranzacţii în Rusia, temându-se de legături, chiar si indirecte, cu societăţile si oamenii aflati sub sancţiuni. Investiţiile vin daca exista concurenţă, iar intreprinzatorilor le sunt oferite condiţiile pentru afaceri şi investiţii. În Rusia, ”economia este prinsa într-o menghină a statului, sistemul judiciar este corupt şi nu protejează drepturile investitorilor”, scriu cu aceeaşi ocazie experţii Băncii Mondiale.

„Companiile private şi străine nu sunt dispuse să investească în Rusia din cauza crizei de încredere“ – sustine Andrei Movcean, director al programului „Politică economică“ de la Centrul Carnegie din Moscova.

În ultimii 16 ani, ponderea sectorului privat în PIB a scăzut la 30%, volumul datoriei externe a scăzut la sub 50% din PIB din cauza stagnarii investiţiilor.

Astfel, politica inconsistenta şi ilogica a demonstrat comunitatii de investitori atât din ​​interiorul, cât şi din afara Rusiei, că puterea nu este de încredere, este ostila fata de antreprenori, menţine un nivel ridicat de corupţie şi înclina să acorde prioritate intereselor, programelor şi întreprinderilor de stat în detrimentul celor private.

„Reacţia naturală a fost refuzul investiţiilor de a investi în Rusia“, – spune Movcean.

În acelaşi timp, preţul petrolului, privatizarea „Rosneft“ şi declaraţiile Rostata despre sfârşitul recesiunii nu au reuşit să dezgheţe climatul investiţional din Rusia.