În ultimul timp, în contextul sintetizării primilor doi ani de implementare a Acordului de Liber Schimb cu UE, tot mai frecvent pot fi semnalate tentative de discreditare a acestuia. Şi cum de facto Acordul de Liber Schimb este în beneficiul ţării noastre şi conferă o gamă întreagă de oportunităţi pentru o dezvoltare sustenabilă în condiţii de competitivitate, oponenţii Acordului invocă o suită de argumente cu un profund caracter propagandistic.

Cele mai notorii linii de subiecte voalate la momentul actual după 2 ani de implementare de DCFTA sunt:

• Embargourile ruseşti şi impunerea de taxe vamale sunt din cauza semnării DCFTA
• La scurt timp după semnarea DCFTA s-a produs Furtul Miliardului
• În rezultatul DCFTA piaţa locală este invadată de mărfuri europene

Din start trebuie enunţat faptul că Acordul de Liber Schimb cu UE nu aduce careva situaţii conflictuale sau contradicţii cu Acordul de Liber Schimb al RM din cadrul CSI potrivit rigorilor internaţionale, iar embargourile ruseşti şi aplicarea taxelor vamale la cele mai exportate bunuri moldoveneşti în Rusia a fost efectuată discreţionar şi contrar tuturor normelor comerciale internaţionale.

Teama Rusiei de re-exporturi prin intermediul Moldovei este un pic stranie

Prin urmare, afirmaţiile că Moldova a pierdut o parte din piaţa rusă din cauza DCFTA sunt lipsite de substanţă. De altfel, şi motivele oficiale invocate de Rusia şi anume teama de reexporturi prin intermediul Moldovei sunt un pic stranii.

Or, dacă analizăm dinamica exporturilor din perioada 2011-2015 putem observa că în fiecare an ponderea reexporturilor în total exporturi către Rusia a fost de circa 60%, iar cea mai mare parte a acestora sunt reexporturi clasice. În perioada 2014-2015 căderea acestor reexporturi era inevitabilă avînd în vedere multiplele sancţiuni reciproce dintre UE şi Rusia care au restrîns fluxurile comerciale.

În ceea ce priveşte exporturile de mărfuri autohtone, care aduc şi cea mai mare valoare adăugată ţării, dacă luăm în calcul valoarea acestora spre Rusia din 2013 pînă la impunerea restricţiilor comerciale şi comparăm evoluţiile din 2014 şi 2015 cu dinamica medie a importurilor totale ale acestor produse efectuate de Rusia putem constata că exportatorii noştri au ratat venituri care cumulativ pentru cei 2 ani se ridică la circa 125 mil. USD.

O altă legătuă profund tendenţioasă este invocarea faptului că Furtul Miliardului s-a produs la scurt timp după semnarea DCFTA. În primul rînd, gestiunea politicilor de supraveghere bancară şi spălare a banilor revine exclusiv BNM şi altor autorităţi mandatate ale statului, iar invocarea Acordului cu UE în acest sens este total irelevantă şi ridicolă.

Efectele fraudei bancare

De altfel, anume frauda bancară, care a fost urmată de o depreciere semnificativă a leului, de scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, dar mai ales obstrucţionarea substanţială a accesului la finanţe, pecum şi instabilitatea politică, sunt factorii principali care au împiedicat Republica Moldova să fructifice pe deplin oportunităţile oferite de Acordul de Liber Schimb.

În acest sens, problematica accesului la finanţări a fost un factor de constrîngere de o amploare enormă care a frînat creşterea exporturilor şi valorificarea oportunităţilor pe piaţa UE. Pe de o parte, după devalizările din sectorul bancar BNM a fost nevoită să majoreze succesiv rata de bază de la 3,5 pînă la 19,5%, precum şi majorarea substanţială a normei rezervelor minime obligatorii în monedă naţională pînă la 35%, factori care au transformat procesul de obţinere a unui credit într-o misiune aproape imposibilă.

Pe de altă parte, îngheţarea finanţărilor externe a limitat substanţial accesul agenţilor economici la resursele internaţionale cu dobînzi acceptabile şi inferioare pieţii. Or, acest context descris s-a produs în perioada în care companiile pentru a iniţia exporturi în UE sau a extinde aria de derulare a acestora ar fi avut nevoie de capital la costuri rezonabile fie pentru efectuarea unor investiţii, fie pentru finanţarea capitalului circulant.

Însă datele de facto arată că în anul 2015 portofoliul de credite destinate agenţilor economici a scăzut cu 2,8 miliarde Lei, iar în 2016 cu alte 3,8 miliarde. Totodată, estimările privind valoarea creditelor efectiv acordate arată că în 2015 companiile au asimilat cu circa 7,5 miliarde Lei mai puţin comparativ cu parametrii din 2014, iar trendul de dezintermediere financiară a continuat şi în 2016 cînd băncile au acordat companiilor ce operează în RM credite în valoare agregată de 17,9 miliarde Lei sau cu 3,7 miliarde mai puţin faţă de anul 2015 şi cu peste 11 miliarde mai puţin raportat la anul 2014.

În acelaşi timp, peste 2/3 din portofoliul de credite pe sectorul bancar este asimilat de companii angajateîn operaţiuni de export-import, iar dacă business-ul autohton ar fi reuşit să asimileze în primii 2 ani de implementare a DCFTA un nivel al creditării similar celui din 2014, exporturile spre UE ar fi putut creşte adiţional cu 100 -150 mil. USD anual.Estimarea de mai sus este cît se poate de realistă dacă mai luăm în considerare că după primii 2 ani de implementare a DCFTA:

• A sporit substanţial accesul companiilor moldoveneşti pe piaţa UE numărul acestora ajungînd la 1 360 în anul 2016 ceea ce este cu peste 30 la sută mai mult comparativ cu situaţia de pînă la intrarea în vigoare a Acordului
• O altă tendinţă a comerţului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană ţine şi de diversificarea gamei de produse exportate în UE, care este în continuă creştere, de la 1 756 poziţii tarifare exportate în anul 2014, la 2 102 poziţii tarifare în anul trecut
• De asemenea, în ultimii ani se observă şi o diversificare mai mare a pieţelor UE, fapt ce poate fi constatat şi prin scăderea trepată a ponderii primilor 5 pieţe în total exporturi către pieţele UE de la 82% în 2010 la 77% în 2016.

Cu alte cuvinte, în primii 2 ani de DCFTA îmbunătăţirea accesului pe pieţele UE a avut loc, însă incertitudinile interne şi lipsa accesului la capital ieftin nu au permis maximizarea la scară a acestor efecte.
Un alt clişeu utilizat intens de cei ce denigrează sistematic valoarea Acordului de Liber Schimb cu UE vizează temerea apocaliptică că după intrarea în vigoare a Acordului sectorul agro-alimentar autohton ar avea de suferit de o invazie a bunurilor europene de import.

În acest sens, se încearcă deseori ruperea din context sau prezentarea incompletă a unor cifre care ar demonstra tendinţe îngrijorătoare privind evoluţia importurilor de aceste produse din UE. Totuşi, statistica rece a dinamicii importurilor de produse agro-alimentare din UE spulberă orice speculaţii asupra acestui subiect, întrucît în anii 2014 şi 2015 au avut loc scăderi semnificative pe toate cele mai importante categori de aceste produse.

Totodată, atunci cînd este invocat evoluţia aparent modestă a exporturilor către Uniunea Europeană, adepţii denunţării Acordului se fac a uita să menţioneze şi conjunctura internaţională defavorabilă din primii 2 ani de implementare a acestuia.

În special în anul 2015 fenomenul de scădere a cotaţiilor preţului barilului de petrol şi întărirea puternică a dolarului faţă de toate valutele de referinţă a condus inclusiv la scăderea puternică a preţurilor la produsele de bază la nivel internaţional, printre care şi la produse-cheie din structura exporturilor moldoveneşti cum ar fi: seminţe de floarea soarelui , cabluri izolate, vinuri sau textile.
Or, după cum poate fi desprins şi din figura de mai jos, de facto cantităţile exportate în Uniunea Europeană au continuat să crească consistent chiar şi în anul 2015 (+16%) Pe de altă parte, volumul exporturilor către pieţele CSI au suferit un declin de 16-17%.

În pofida tuturor circumstanţelor de ordin intern şi extern, exporturile către UE s-au dovedit a fi cele mai stabile şi viabile, iar majorarea ponderii acestora în total exporturi de la 46,8% în 2013 la 65,1% în 2016 este cel mai relevant argument.

De ce economia RM ar fi duduit în statistici

În condiţiile în care Federaţia Rusă nu ar fi făcut imixtiunea politicului în activităţile de comerţ exterior şi respectiv nu ar fi instituit limitările unilaterale asupra exporturilor moldoveneşti, iar instituţiile responsabile de supravegherea bancară şi spălarea banilor nu ar fi admis devalizările din sectorul bancar şi respectiv consecinţele nefaste care au urmat, economia RM ar fi duduit în statistici sub auspiciile implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană – cea mai bună foaie de parcurs pentru dezvoltarea sustenabilă a ţării.

Estimările noastre arată că în cazul lipsei restricţiilor Federaţiei Ruse, precum şi a fraudei bancare, care a avut efecte devastatoare asupra accesului la finanţe a business-ului autohton, chiar şi în condiţiile unei conjuncturi internaţionale dificile (devalorizarea monedelor şi recesiunea economică a partenerilor din est, scăderea semnificativă a preţurilor internaţionale la produsele de bază), Republica Moldova ar fi reuşit în anul 2015 să atenueze căderea exporturilor totale cu aproape 10 puncte procentuale de la -15,9% de facto la doar -7,3%. În acelaşi timp, exporturile spre UE, care în anul 2015 au scăzut valoric în USD cu 2,3% ar fi continuat creşterea cu circa 5,7%, iar pentru anul 2016 majorarea de 9,4% ar fi fost posibil de îmbunătăţit pînă la 12,6%, asta în condiţiile în care s-ar fi pornit de la o bază de comparaţie mai înaltă a anului 2015.

Mold-Street