Foşti şi actuali conducători ai CFM susţin însă că toate licitaţiile au fost transparente, fiind alese ofertele cele mai bune. Unii experţi sunt de părerea că realitatea arată contrariul şi că managementul ineficient, achiziţiile cu firme afiliate, deseori la preţuri exagerate, au umflat cheltuielile întreprinderii care a înregistrat pierderi considerabile în ultimii ani.

Circa o mie de angajaţi ai Căii Ferate din Moldova (CFM) au protestat pe 11 martie în faţa Guvernului, cerând să le fie achitate restanţele la salarii care se ridică la 130 de milioane de lei. Oamenii s-au plâns că acum le sunt plătite lefurile abia pentru luna octombrie, iar unii spun că nici pentru septembrie 2016 nu au fost încă remuneraţi. Protestatarii au insistat pe restabilirea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână, cu anularea şomajului tehnic stabilit pentru zilele de vineri şi majorarea salariului. În replică, Iurie Topală, directorul CFM, a explicat că datoriile salariale au fost acumulate în perioada în care întreprinderea a fost gestionată de predecesorii săi. Astfel, potrivit rapoartelor financiare, la sfârşitul anului 2014, datoriile companiei faţă de personal erau de 41,5 milioane de lei, iar la sfârşitul anului 2015, acestea au crescut până la 105,5 milioane de lei. În cei doi ani, conducerea CFM a făcut mai multe achiziţii de milioane de lei, fie la suprapreţ, fie de la firme afiliate afiliate unor politicieni.

Camere video de la o companie apropiată lui VladimirArgus-Teh a fost fondată de către off-shore-ul OTIV Prime Services B.V. înregistrat în Amsterdam, Olanda. Pe lângă Argus-Teh, compania mai este şi fondatoarea Argus-S, care prestează servicii de pază. Ambele au adresa pe strada Mazililor 21, din sectorul Botanica al Capitalei. OTIV Prime Services B.V. este parte a unui holding controlat de liderul PD, Vladimir Plahotniuc.

„Credeţi că eu am semnat acest contract? Trebuie să mă documentez ca să vă pot răspunde la întrebări. În ceea ce ţine de procurarea tehnicii, pieselor, acestea se fac prin achiziţii. Directorul general nu semnează contractele până nu sunt rezultatele la achiziţii. Este procedură, metodologie, regulament intern. Nu-mi spune nimic denumirea companiei Argus-Teh. Sunt sute de companii", ne-a spus Serghei Tomşa, în prezent vicedirector al CFM. Plahotniuc

În septembrie 2014, Serghei Tomşa, pe atunci director general interimar al CFM, a semnat un contract de vânzare-cumpărare, în valoare de peste zece milioane de lei, cu Argus-Teh, firmă condusă de Vladimir Dnestrean. Cu aceşti bani, întreprinderea a cumpărat sisteme de monitorizare video pentru 30 de subdiviziuni şi a plătit pentru instalarea tehnicii. Cel mai costisitor echipament a fost instalat la Gara Chişinău - de aproape 750.000 de lei, la Direcţia deservire clienţi - peste 600.000 de lei, dar şi la Gara internaţională Ugheni – circa 560.000 de lei.

300 de piese cumpărate cu 1,8 milioane de dolari

lună mai devreme, Calea Ferată din Moldova a cumpărat 300 de piese pentru vagoane cu peste 1,8 milioane de dolari: 100 de grinzi de susţinere (Балка надрессорная – rus., n.r.) şi 200 de arcuri laterale (Боковая рама – rus., n.r.). O singură piesă a costat 6.027 de dolari. CFM a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu Spectehcom SRL, o firmă creată în februarie 2014, cu câteva luni înainte de încheierea contractului.

Din documentul pe care l-am analizat reiese că această companie a fost aleasă în cadrul unui concurs, iar în ziua desemnării ofertei câştigătoare, valoarea în lei a contractului a constituit 24,3 milioane de lei.

Surse din domeniul feroviar susţin că piesele au fost cumpărate de la întreprinderea UralVagonZavod din Federaţia Rusă, care are două filiale la Moscova şi Nijnii Taghil. Am telefonat la sediul din Nijnii Taghil şi ne-am prezentat drept angajaţi ai unei firme din Republica Moldova, cerând preţurile pentru aceeaşi marfă achiziţionată de CFM în 2014. Ruslan, un angajat al întreprinderii, a calculat că cele 300 de piese ar costa astăzi 285.000 de dolari. Angajatul de la UralVagonZavod recunoaşte că transportarea mărfii până în Republica Moldova ar fi scumpă şi ne recomandă să apelăm la o firmă de transport care ne-ar pune la dispoziţie câteva autocamioane. Un alt detaliu pe care ni l-a spus este că şoferii ar trebui să fie cetăţeni ruşi. Din discuţia cu Ruslan mai aflăm că UralVagonZavod a mai vândut acum câţiva ani astfel de piese pentru Republica Moldova.

Am încercat să aflăm de la Denis Busorghin, fondatorul şi conducătorul companiei Spectehcom, de ce diferenţa de preţuri este aproape de şase ori mai mare. I-am expediat întrebarea printr-un sms, aşa cum ne-a rugat, dar nu a mai revenit. L-am contactat din nou, iar omul de afaceri ne-a spus că această tranzacţie este o chestiune ce vizează activitatea firmei şi că nu-şi aminteşte detalii din 2014. Aceeaşi întrebare am vrut să i-o adresăm şi lui Serghei Tomşa, care a semnat contractul. Vicedirectorul CFM nu ne-a lăsat însă să i-o punem în timpul discuţiei telefonice, tăind scurt că nu mai vrea să vorbească cu noi.  

Asigurări de la firma familiei Guma

Pe parcursul anilor 2014 şi 2015, CFM a semnat mai multe contracte de asigurare cu firma Galas, deţinută de soţia fostului deputat democrat Valeriu Guma, condamnat penal în România pentru cumpărare de influenţă şi complicitate la luare şi dare de mită. Potrivit datelor despre acţionari, plasate pe pagina web a companiei de asigurări, Victoria Guma, soţia fostului parlamentar, deţine 53% de acţiuni, iar restul aparţin firmei Promo TV SRL, fondată de Victoria Guma şi Igor Steţco.

Valoarea totală a contractelor cu Galas, analizate de reporterii CIJM, se ridică la 2,3 milioane de lei. Cele mai scumpe au fost două contracte semnate de CFM cu SA Galas pentru asigurarea facultativă a trei trenuri renovate de întreprinderea de stat. În 2014, asigurarea trenurilor Diesel D1M 002, D1M 004 şi D1M 005 a costat 495.400 de lei. Trenurile, pentru reparaţia cărora au fost cheltuite aproape şapte milioane de euro, au fost asigurate pentru suma de 137,6 milioane de lei. Un an mai târziu, pe 30 iulie 2015, CFM a semnat un nou contract similar cu SA Galas, pentru asigurarea aceloraşi trenuri, pentru aceeaşi sumă asigurată de 137,6 milioane de lei, doar că prima de asigurare plătită de această dată a fost de peste trei ori mai mare – 1,6 milioane de lei. Contractul din 2014 a fost semnat de Serghei Tomşa, iar cel din 2015 – de noul director al întreprinderii Vladimir Cebotari, în prezent ministru al Justiţiei. Atât Cebotari, cât şi Guma făceau parte din echipa Partidului Democrat.

În 2015, SA Galas s-a confruntat cu probleme financiare, profiturile reducându-se de circa cinci ori. În aceste condiţii, contractele semnate de CFM cu firma fostului deputat au reprezentat 3% din întregul venit din asigurări al SA Galas în acel an.

Ministrul Justiţiei susţine că în 2014 trenurile nu erau încă folosite, iar în 2015 acestea erau deja în mişcare, de aici diferenţa mare de preţ. „Este una când asiguri trenurile când ele stau parcate la tine pe teritoriu şi nu fac nimic şi e alta când trenurile se mişcă, când se produc accidente etc. În 2014, trenurile respective staţionau, nu erau utilizate în procesul tehnologic, iar în 2015 acestea au fost puse în mişcare. Riscurile evident că sunt mult mai mari. Prima de asigurare a fost cu siguranţă cea mai mică, selectată ca rezultat a unei licitaţii deschise, unde au avut posibilitatea să participle toţi agenţii economici autorizaţi de Comisia Naţională a Pieţei Financiare”, a comentat Vladimir Cebotari. 

Potrivit demnitarului, constatarea că CFM a încheiat contracte cu firme afiliate PD „este absolut improprie”. „Au fost cele mai avantajoase oferte la acel moment. Ar trebui să studiaţi toate ofertele pentru a face astfel de constatări”, ne-a mai spus fostul director general al CFM. 

Cum s-a înglodat CFM în credite

Cele două asigurări au fost făcute pentru a respecta condiţiile unui alt contract semnat de CFM cu Moldova Agroindbank, prin care a fost contractat un credit, iar drept gaj au fost plasate trenurile modernizate, despre care a vorbit atât de mult conducerea Căii Ferate. În 2014, când întreprinderea de stat era deja plină de datorii, Moldova Agroindbank a deschis pentru CFM două linii de credit revolving - de trei milioane de euro în aprilie şi de un milion de euro în august.

Potrivit contractului din 21 august 2014, pe care l-au analizat reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, un milion de euro a fost acordat în scopul finanţării activităţii operaţionale a întreprinderii. Banii trebuiau întorşi până la 30 iunie 2016. De la 1 iulie până pe 29 iulie – întreprinderea se angaja să întoarcă 500.000 de euro. Creditul a fost oferit cu rata flotantă de 7,75%.

În 2012, Moldova Agroindbank acordase CFM un credit de zece milioane de euro, bani care trebuie rambursaţi până în decembrie 2018. Atunci, printre altele, drept gaj a fost plasat Palatul de cultură al feroviarilor, amplasat în centrul Capitalei.

 

În 2015, CFM a mai semnat un contract de credit, de data aceasta cu Victoriabank. Valoarea iniţială a contractului a fost de 30 de milioane de lei, bani care erau prevăzuţi pentru procurarea combustibilului. Ulterior, în baza aceluiaşi contract, CFM a mai împrumutat de la Victoriabank încă două milioane de euro, pentru importul echipamentului necesar pentru amenajarea trecerilor la nivelul cu drumurile publice. Drept gaj a fost plasat primul tren renovat în 2012, două secţii de vagoane frigorifice, 600 de tone de motorină, clădirile Spitalului Clinic al CFM, cu suprafaţa de circa 6.000 de metri pătraţi şi dreptul de folosinţă asupra terenului de 5,6 ha de pe str. Gh. Caşu 37 şi 37 A, unde este amplasat spitalul CFM. Doar renovarea trenului plasat în gaj a costat peste 40 de milioane de lei, iar preţul terenului şi a construcţiilor de pe str. Gh. Caşu 37 este evaluat de Cadastru la 126,8 milioane de lei.  

Creditul de două milioane de euro a fost contractat cu o dobândă de 7%, până în martie 2022, iar creditul de 30 de milioane de lei a fost contractat cu o dobândă de 14% pe o perioadă de doi ani, urmând să expire pe 11 martie 2017. La momentul publicării investigaţiei, gajul de pe bunurile imobile încă nu a fost scos, deşi contractul de credit deja a expirat. În 2012, CFM a mai contractat un credit de la Victoriabank, în valoare de 50 de milioane de lei, pe care l-a restituit în 2015.

Raportul financiar al CFM arată că la sfârşitul anului 2015 instituţia avea contractate credite de peste 107 milioane de lei. Plăţile aferente pentru rambursarea acestora au constituit însă 80 de milioane de lei (!). Toate contractele de credit cu Victoriabank au fost notificate notarial de Olga Bondarciuc, care îşi are sediul în clădirea Global Business Center, a omului de afaceri Vlad Plahotniuc.

„Afacerea motorină” 

O bună parte din creditele bancare contractate de CFM în 2014 şi 2015 au fost folosite pentru procurarea de combustibil. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat peste 100 de contracte de achiziţie a motorinei, semnate de CFM din iulie 2014 şi până în septembrie 2015. Mai multe dintre acestea ridică semne de întrebare. De exemplu, pe 10 noiembrie 2014, CFM a cumpărat de la Tirex-Petrol 240 de tone de motorină la preţul de 1.305 dolari pentru tonă. În aceeaşi zi, instituţia a cumpărat alte 100 de tone de combustibil de la Petrom-Moldova cu 1.260 de dolari pentru fiecare tonă. Diferenţa de preţuri propuse de cele două companii a fost de 45 de dolari la tonă.

Şi la 13 noiembrie a avut loc o situaţie similară. CFM a cumpărat 360 de tone de motorină de la Tirex-Petrol, la preţul de 1.340 de dolari per tonă. În aceeaşi zi, şefii întreprinderii au semnat un contract cu Petrom-Moldova, cumpărând 25 de tone de motorină cu 1.260 de dolari per tonă. Un alt contract cu aceeaşi dată arată că CFM a cumpărat 150 de tone de motorină de la Rompetrol cu 1.215 dolari pentru tonă. Diferenţa de preţuri propuse de Tirex-Petrol şi Rompetrol a constituit 125 de dolari, iar dintre cele oferite de Tirex-Petrol şi Petrom-Moldova - 80 de dolari pentru fiecare tonă. Situaţii similare au avut loc şi în decembrie 2014. Pe 15 decembrie, CFM a cumpărat 220 de tone de motorină cu 1.195 de dolari pentru fiecare tonă şi alte 200 de tone de la Rompetrol cu 1.080 de dolari per tonă. În acest caz diferenţa a fost de 115 dolari. 

În 2014, potrivit contractelor analizate de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, CFM a cumpărat motorină în valoare de peste 11 milioane de dolari de la şase companii: Rompetrol, Petrom-Moldova, Lukoil, Tirex-Petrol, Avante şi Basa Petrol. 

În anul 2015, întreprinderea de stat a achiziţionat combustibil de peste nouă milioane de dolari, iar cazurile de diferenţe mari de preţuri se repetă. Spre exemplu, pe 6 ianuarie 2015, CFM a procurat 500 de tone de motorină de la Avante SRL, la preţul de 1.035 de dolari per tonă, şi alte 300 de tone de motorină de acelaşi fel de la Rompetrol, contra sumei de 1.015 dolari per tonă (cu 20 de dolari mai ieftin – n.r.). Pe 13 februarie 2015, CFM a cumpărat alte 240 de tone de combustibil de la Avante SRL, la preţul de 890 de dolari per tonă, şi 150 tone de motorină de la Lukoil, la preţul de 818 dolari per tonă (cu 72 de dolari mai puţin per tonă – n.r.). 

Aproape în toate cazurile în care au fost făcute procurări de la Avante SRL, combustibilul a costat mai scump decât la alţi agenţi economici. Compania aparţine omului de afaceri Grigore Chiriac şi fiilor săi Valeriu şi Vitalie.

Toate aceste achiziţii de combustibil au fost efectuate în perioada în care director al CFM era Serghei Tomşa. Vicedirectorul CFM are o explicaţie pentru diferenţele mari de preţ. „Nu toate companiile ne dau motorina pentru că CFM nu achită banii la timp. Nici în 2014, nici în 2015 sau 2016 situaţia la întreprindere nu a fost bună. Iată de ce procuram motorină de la companiile care erau gata să lucreze cu CFM. Fiecare contract semnat se negociază în parte. Aceasta este situaţia”, a explicat fostul director interimar.

În perioada în care compania a fost condusă de Vladimir Cebotari, aprilie-august 2015, toate achiziţiile de motorină s-au făcut de la Lukoil. Compania era selectată urmare a unor concursuri de achiziţii organizate de Calea Ferată, oferind cel mai mic preţ. Din comisia de achiziţii în toată acea perioadă a făcut parte şi Dan Mitriuc, actualul director al Moldtelecom, pe atunci angajat al CFM. „În perioada mea, Lukoil era singurul agent economic cu care se lucra ritmic şi care ne venea în întâmpinare şi livra motorină în pofida soldului mare de datorii. (...) CFM era supraîndatorată. Nimeni nu mai făcea nicio livrare şi nu mai vindea nimic. Se procura de la mai mulţi furnizori pentru a nu crea datorii mari faţă de una şi aceeaşi firmă. Atunci era o flexibilitate mai mare, inclusiv de a negocia între ei. Se lua oferta cea mai bună pentru o anumită zi. Mai depindea şi de localitate. Dacă eşti la nord, ai nevoie să te alimentezi acolo. Dacă eşti la sud, n-o să cumperi de la nord, pentru că transportul va costa mai scump decât combustibilul. Se mai întâmpla ca nimeni să nu vrea să livreze combustibilul la locul în care era necesară motorina şi atunci cumpărai din centru, cu livrarea la nord”, a explicat Vladimir Cebotari. 

Ministrul Justiţiei recunoaşte că actuala situaţie a CFM este una foarte rea. „Din păcate, nu s-au întreprins eforturile necesare ca întreprinderea să fie revigorată. Este dureros, dar cineva trebuie să-şi asume acest fapt. În primul rând managementul trebuie să-şi asume ceea ce nu a făcut. Pot să vă dau lista cu ce am făcut eu în patru luni, pentru că după mine s-a oprit la ceea ce am făcut eu”, a mai spus demnitarul.

Expert: „Managementul ineficient, achiziţii cu firme afiliate, deseori la preţuri exagerate umflă cheltuielile întreprinderii”

Deşi întreprinderile de stat nu sunt subiecţi ai Legii cu privire la achiziţiile publice, Legea privind întreprinderea de stat arată că acestea trebuie să se ghideze de principiul transparenţei în achiziţii, susţine experta Ianina Spinei de la Tranparency International - Moldova, organizaţie care a monitorizat activitatea mai multor întreprinderi de stat. Studiul a arătat că aceste entităţi evită să ofere suficiente date despre achiziţiile efectuate. „Doar fiecare a opta întreprindere monitorizată a prezentat planurile de achiziţii sau a indicat sursa publicării lor. Aproape 40% din întreprinderi n-au indicat valoarea achiziţiilor efectuate. Doar 40% din întreprinderi au publicat anunţuri sau invitaţii la achiziţii şi numai o singură întreprindere a publicat date detaliate despre rezultatele achiziţiilor. Nu este excepţie şi ÎS Calea Ferată, care nu a oferit, la solicitare, planurile de achiziţii, componenţa grupurilor de lucru de achiziţii, precum şi date despre contractele de achiziţii încheiate (valoarea, agentul economic, durata contractului etc.)”, a comentat Ianina Spinei. 

Potrivit expertei, în situaţia în care Calea Ferată din Moldova a acumulat datorii istorice considerabile, inclusiv la plata salariilor, este important ca achiziţiile să fie efectuate în condiţii de economicitate. „Realitatea arată contrariul - managementul ineficient, achiziţii cu firme afiliate, deseori la preţuri exagerate, umflă cheltuielile întreprinderii, aceasta înregistrând pierderi considerabile în ultimii ani. Totodată, deşi întreprinderea este în pierderi, administratorul acesteia continuă să ridice lunar remuneraţii semnificative. Abuzurile şi fraudele în achiziţiile întreprinderilor statului ar putea fi prevenite prin stabilirea în legislaţie a unor cerinţe exprese privind dezvăluirea informaţiilor despre achiziţii. Spre exemplu, la ele ar trebui referite planurile anuale de achiziţii; actele administrative prin care au fost create grupurile de lucru pentru achiziţii şi componenţa nominală a acestora; date despre contractele încheiate, inclusiv valoarea achiziţiei, agentul economic. De asemenea, ar putea îmbunătăţi starea de lucruri trecerea întreprinderilor de stat sub incidenţa Legii achiziţiilor publice. Trebuie însă să ţinem minte că este importantă nu doar modificarea sau completarea legislaţiei, dar şi aplicarea prevederilor în practică”, a subliniat reprezentanta Transparency International - Moldova.

 

Sursa: anticorupţie.md