Metalferos: Scheme, firme-fantomă şi imunitate penală la una dintre cele mai netransparente întreprinderi de stat, controlată de Plahotniuc // INVESTIGAŢIE

Metalferos: Scheme, firme-fantomă şi imunitate penală la una dintre cele mai netransparente întreprinderi de stat, controlată de Plahotniuc // INVESTIGAŢIE
Sursa: jurnal.md Foto: anticorupţie.md 21.02.2017 13:12
Principalul exportator de metale feroase şi neferoase din Republica Moldova, SA Metalferos, este una dintre cele mai netransparente întreprinderi ale statului, se arată într-o investigaţie publicată de Anticorupţie.md

Chiar dacă are rulaje anuale de circa un miliard de lei, iar de-a lungul anilor au existat multiple acuzaţii de evaziune fiscală şi spălări de bani la companie, dosarele penale care au vizat întreprinderea în care statul deţine 78% din acţiuni au ajuns de fiecare dată pe linie moartă. Iar companiile-fantomă despre care se spune că ar fi fost implicate în „afacerile murdare” de la Metalferos dispar de îndată ce ajung în vizorul opiniei publice, fiind înlocuite cu altele.

La fel se întâmplă şi cu administratorii societăţii pe acţiuni. În ultimii opt ani, Metalferos a schimbat trei directori. În schimb, directorul financiar al întreprinderii, Serghei Catană, activează acolo de prin 2007. Catană ar fi naşul de cununie al actualului preşedinte Igor Dodon.

Profituri tot mai mici, prejudicii la stat tot mai mari

Metalferos este astăzi compania cu una dintre cele mai mari cifre de afaceri dintre cele administrate de stat. Anual, venitul acesteia, potrivit informaţiilor oficiale, se ridică la circa un miliard de lei. Cu toate acestea, profiturile declarate sunt din ce în ce mai modeste. În 2015, compania a raportat un profit de doar 41,3 milioane de lei, ceea ce reprezintă circa 3,8% din venituri. Aceeaşi situaţia se repetă an de an.

În 2013, şeful de atunci al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol, a anunţat că a descoperit o schemă impresionantă de spălare de bani şi evaziune fiscală la Metalferos, care în doar cinci luni ale anului 2011 ajunsese la 700 de milioane de lei. La puţin timp după aceasta, Vicol a fost reţinut de ofiţerii Anticorupţie, fiind bănuit de abuz în serviciu şi de imixtiune în viaţa privată a unei subalterne. Vicol nu a reuşit să ofere detalii despre schema deconspirată, dar avocata acestuia Ana Ursachi a prezentat în cadrul unei conferinţe de presă un fragment din această schemă care ar fi adus statului un prejudiciu de 700 de milioane de lei. Ursachi a pomenit în context trei companii-fantomă prin care ar fi fost spălaţi banii. Este vorba despre Sanarifer SRL, Metcolna SRL şi Metalifer SRL.

Păienjenişul

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a descoperit că la acel moment, în „afacere” ar fi fost implicate mai multe companii suspecte, interconectate, care, în mare parte, au fost lichidate de îndată ce schema a fost deconspirată. Aceste companii ar fi avut contracte directe sau indirecte cu Metalferos. Datele de la Camera Înregistrării de Stat arată că Metcolna SRL şi Sanarifer SRL au avut fondator comun - Ştefan Saharnean. Potrivit datelor difuzate de avocata Ana Ursachi, în urma unui control fiscal s-a depistat că Sanarefer a făcut livrări către Metalferos în valoare de circa 390 de milioane de lei, în doar un an de activitate. Datele de la Camera de Licenţiere arată că firma Sanarefer a fost înregistrată la 1 august 2011 şi a obţinut licenţă de activitate în domeniu peste două zile, la 3 august. Aceasta i-a fost retrasă însă peste un an. Metcolna SRL ar fi avut livrări la Metalferos în valoare de 225 de milioane de lei. Am încercat să îl contactăm pe Ştefan Saharnean, dar acesta a avut telefonul închis pe parucrsul mai multor zile.

Anticorupţie.md mai scrie că pe aceeaşi adresă unde îşi avea sediul Metcolna SRL, str. Columna 131, în 2012 a mai fost înregistrată o companie licenţiată în colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, Argonoteh SRL. Firma a obţinut licenţă petru acest gen de activitate chiar a doua zi de la fondare. Ea l-a avut în calitate de fondator pe Pavel Gobjilă.

Aceeaşi fondatori sau adrese

O altă firmă care pare să fi fost implicată în acea perioadă în afaceri dubioase cu Metalferos este Ecooptim SRL, fondată în 2011 de Ruslan Pelin. Compania cu acelaşi gen de activitate ca şi Metalferos, îşi avea sediul pe str. Prunului 19/1, adresă la care în acelaşi an a mai fost înregistrată o companie de colectare a fierului -  Metas-Rec SRL. Potrivit unei hărţi plasate pe siteul Metalferos, compania de stat de asemenea ar avea un sediu pe acea adresă. Ruslan Pelin mai deţinea o companie de colectarea şi comercializare a metalelor, Proferus SRL, iar ruda acestuia, Valentina Pelin, a înregistrat în acelaşi apartament de pe str. Cuza Voda, unde îşi avea adresa juridică Proferus SRL, o altă companie cu acelaşi gen de activitate – Dacora-M SRL. Numărul de mobil al lui Ruslan Pelin, indicat la înregistrarea companiei, nu mai este valabil.

Metas-Rec SRL îl avea în calitate de fondator pe Andrei Serebreacov, care mai deţinea alte două companii de colectare a metalelor – Sereb-Com SRL şi AS-TEMA Plus SRL, cu sediul în blocul locativ vecin de pe str. Cuza Vodă, unde au fost înregistrate firmele Proferus SRL şi Dacora-M SRL.

Insolvabilitate „concertată”

Altă companie care, potrivit Anei Ursachi, ar fi fost implicată în schema descoperită în 2013 de către FISC este Metalifer-Com SRL. Fondator al companiei a fost Alexandru Plămădeală, tot el asociat unic al firmei de colectare a deşeurilor de metal Plamalcom SRL şi Araroxal SRL.

Deşi aparent multe dintre aceste companii nu au nicio legătură între ele, aproape toate aceste firme au iniţiat procedura de insolvabilitate în 2013 (excepţie fac doar Araroxal SRL şi AS-TEMA Plus SRL), iar Curtea de Apel Chişinău a examinat cererile de lichidare timp de o săptămână, de pe 31 ianuarie şi până pe 6 februarie 2013. De asemenea, Curtea de Apel Chişinău a dispus ca de insolvabilitatea tuturor acestor companii să se ocupe doi administratori – Ruslan Petric şi Tair Manalati.

Contactat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Tair Manalati a refuzat să vorbească despre firmele de lichidarea cărora s-a ocupat. „Eu nu ştiu cu cine vorbesc. Aceste informaţii reprezintă date cu caracter personal. Eu sunt înregistrat ca operator de date cu caracter personal şi nu vreau să am probleme. Este opinia dumneavoastră că firmele nu au date cu caracter personal. Eu cred altfel”, ne-a răspuns Manalati. Ruslan Petric nu a putut fi găsit. Toate numerele de telefon indicate de acesta în bazele de date ale administratorilor insolvabilităţii şi a mediatorilor licenţiaţi  nu mai sunt valabile.



Schema deconspirată de o hotărâre CSJ

Cele mai multe dintre aceste companii au fost verificate în martie 2013 de către Centrul Naţional Anticorupţie, care a descins la sediile firmelor şi oficiul Metalferos, aproape concomitent cu inspectorii fiscali trimişi de Vicol. În septembrie 2013, procurorii au semnat ordonanţe de clasare a dosarelor în privinţa acestor companii, asta chiar dacă controalele fiscale au demonstrat mai multe încălcări grave.

Pe 12 octombrie 2016, Curtea Supremă de Justiţie a emis o hotărâre prin care a obligat compania Metas-Rec SRL, menţionată mai sus, să achite la bugetul de stat creanţe fiscale în valoare de 7.231.990 de lei. Hotărârea de judecată descrie şi schema prin care sume impunătoare de bani din vânzarea deşeurilor de fier ajungeau în companii off-shore.

„În cadrul controlului fiscal s-a stabilit că în rezultatul încheierii contractului nr. 10/09-12, SC Metas-Rec SRL a procurat marfă – resturi de metale feroase şi neferoase, de la ÎM RI&IZ Grup SRL (anulată ca subiect al impunerii cu TVA la 21 august 2012) în sumă totală de 57.986.971,85 de lei, iar pentru procurările de mărfuri SC Metas-Rec SRL a achitat ÎM RI&IZ Grup SRL integral prin cesionarea creanţei în baza contractului de cesiune nr. 1-22.09 din 22 septembrie 2012, încheiat între SC Metas-Rec SRL, ÎM RI&IZ Grup SRL şi întreprinderea Bregman Alliance LLP. Prin urmare, prima instanţă urmează să verifice soarta mărfii procurate în valoare de 57.986.971,85 de lei, care a constituit masa debitoare a SC Metas-Rec SRL”, se arată în hotărârea de judecată.

Compania RI&IZ Grup SRL, fondată de Abdulkarem Al Zoabi, Igor Rotaru şi Ivan Zabolotnic, de asemenea a depus cerere de insolvabilitate în 2013. Iar off-shore-ul Bregman Alliance LLP, fondat în februarie 2012, cu doar şapte luni înainte de această tranzacţie, şi-a sistat activitatea pe 17 septembrie 2013, odată cu aproape toate companiile care par a fi implicate în schemă. Bregman Alliance LLP a avut în calitate de fondatori alte două companii off-shore britanice.

CNA nu a descoperit ilegalităţi

Din aceeaşi hotărâre de judecată reiese că administratorul insolvabilităţii, Ruslan Petric, şi judecătorul care a examinat dosarul în prima instanţă au încercat să evite cu bună-ştiinţă achitarea de către Metas-Rec a restanţelor faţă de bugetul de stat, neintroducând aceste datorii despre care ştiau în tabelul de creanţe.

În pofida constatărilor făcute de inspectorii fiscali, o revizie economico-financiară efectuată în acelaşi timp la solicitarea CNA a arătat că aceste tranzacţii au fost efectuate corect şi nu exită elemente de infracţiune în acţiunile agenţilor economici. În baza acestor concluzii şi ignorând constatările Inspectoratului Fiscal, pe 30 septembrie 2013, Procuratura Buiucani a emis ordonanţă de încetare a urmăririi penale în privinţa fondatorului Metas-Rec SRL, Andrei Serebreacov.

Fantomele

Proferus SRL, o altă firmă dintre cele menţionate mai sus, s-a regăsit în 2011 într-un raport de audit al Curţii de Conturi despre veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Potrivit documentului, în 2010, compania calificată de autori drept firmă-fantomă a adus prejudicii bugetului de stat de 62.018.500 de lei, inclusiv restanţe la TVA de 12.400.000 de lei.

Despre Metalifer-Com SRL, pe 11 martie 2013, Curtea de Apel Chişinău a stabilit, examinând cererea de insolvabilitate a companiei, că aceasta nu dispune de bunuri imobile înregistrate, nu are mijloace de transport înmatriculate şi nici conturi bancare, fiind astfel o companie-fantomă, chiar dacă potrivit informaţiilor prezentate anterior de Ana Ursachi, Metalifer-Com SRL ar fi livrat companiei Metalferos produse în valoare de circa 6,6 milioane de lei, cu TVA aferent bugetului de 0,00 lei.

O situaţie similară a fost constată de Curtea de Apel şi la examinarea cererii de insolvabilitate depusă de compania Sanarefer SRL. Firma prin care, potrivit avocatei lui Nicolae Vicol, în 2011 ar fi fost efectuate 55% din procurările Metalferos nu avea în 2013 nicio avere, iar în anii precedenţi nu ar fi avut nicio activitate economică, potrivit datelor de la FISC, confirmate de administratorul insolvabilităţii Tair Manalatii.

Restituiri de TVA de sute de milioane de lei

Companiile Dacora-M SRL, Sereb-com SRL şi Plamalcon SRL sunt menţionate în mai multe hotărâri ale Curţii Supreme de Justiţie care se referă la cererile Metalferos de restituire a TVA-ului. Metalferos a făcut achiziţii suspecte de la aceste firme încă începând cu anul 2007. Astfel, spre exemplu, pe 8 aprilie 2010, CSJ  a emis o hotărâre prin care a obligat Inspectoratul Fiscal să îi restituie companiei  Metalferos TVA-ul în valoare de 44 de milioane de lei, pentru perioada 1 aprilie 2008 – 30 iunie 2008. FISC-ul refuza să restituie o parte din această sumă pe motiv că „un şir de agenţi economici, de la care a fost procurată marfa, nu prezintă dări de seamă la organul fiscal, nu-şi onorează obligaţiunile fiscale faţă de buget şi, respectiv, sunt consideraţi de către organul fiscal ca întreprinderi „fantomă” sau „delicvente”. Printre companiile vizate de CSJ se regăseau Dacora-M SRL, alături de Velcom-Grup SRL, Frolov-Prim SRL şi Ivecom Trans SRL, care ar fi făcut procurări de metale de la firme delicvente. Ultimele au fost vizate în mai multe hotărâri de judecată privind restituirea TVA-ului. Numai pentru perioada aprilie-octombrie 2009, Metalferos a solicitat restituire de TVA de circa 100 de milioane de lei, iar Inspectoratul Fiscal a refuzat parţial cererile din cauza afacerilor dubioase cu aceste firme-fantomă. De fiecare dată, CSJ a ignorat încălcările constatate de inspectorii fiscali şi a dat câştig de cauză companiei monopoliste.

Am telefonat la numărul de mobil al Valentinei Pelin. La telefon a răspuns Olga, care s-a prezentat drept rudă a femeii de afaceri. „Pot vorbi eu cu dumneavoastră despre Dacora-M SRL. Doamna Valentina e în vârstă şi aude cam rău. Firma a fost demult lichidată. Compania s-a ocupat de vânzarea deşeurilor de metal, dar de la un timp afacerile mergeau rău şi doamna Valentina a decis să închidă compania. Nu am auzit niciodată despre acuzaţii că Dacora-M ar fi fost o firmă-fantomă. Da, compania a avut afaceri cu Metalferos, dar niciodată nu avut probleme cu oamenii legii. Lichidarea companiei a fost precedată de controale şi acestea nu au depistat nicio încălcare”, ne-a răspuns femeia. Sursa ne-a confirmat că Ruslan Pelin este fiul Valentinei, dar a precizat că nu ne poate ajuta cu un număr de contact.



Firmele din apartamentele lui Ţîmbrovschi

Astăzi, multe dintre aceste companii-fantomă nu mai există. În schimb, au fost fondate alte firme de colectare şi comercializare a metalelor, unde dintre ele ducând la actualul şef al Metalferos, Alexei Ţîmbrovschi. Potrivit declaraţiei sale de avere, Ţîmbrovschi deţine 99% din acţiunile companiei Olbris-Impex, fondată în 2012 şi despre care afirmă că nu mai activează, asta deşi datele de la Camera Înregistrării de Stat arată că firma este activă. Printre genurile de activitate licenţiate ale Olbris-Impex figurează şi „colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase”, gen de activitate similar cu cel al Metalferos. În ultimii ani, în acelaşi oficiu de pe str. Bernardazzi, 4, din Chişinău, în care îşi are sediul Olbris-Impex, au fost înregistrate mai multe companii specializate în colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase: Vara Com, Metal Invest Grup, Dorimpex-Plus, Rezerv Impex. Primele două companii îl au în calitate de fondator şi administrator pe Vadim Volcov, un partener de afaceri al familiei Ţîmbrovschi. Dorimpex-Plus aparţine Olgăi Ţîmbrovschi, tot ea proprietara sediului din str. Bernardazzi, 4, iar Rezerv Impex SRL este fondată Emma Haritoncic.

În 2012, Rezerv Impex a cumpărat clădirea fostei cafenele Pinguin, de pe str. Grigore Vieru 16. Doi ani mai târziu, a achiziţionat de la Primăria Chişinău şi terenul aferent, cinci ari, iar peste doar patru luni a transmis totul în proprietatea Dorimpex-Plus. În noiembrie 2014, ultima a depus o cerere de demolare a cafenelei, dar solicitarea a fost respinsă de Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice pe motiv că instituţia se afla în centrul istoric al Capitalei. Totuşi, două săptămâni mai târziu, Primăria Chişinău a a eliberat actele necesare pentru demolarea „Pinguinului” şi defrişarea unor copaci din preajmă.

Nu am reuşit să luăm legătura cu niciun reprezentant al acestor companii. Nici la numerele de telefon, nici la sediul de pe str. Bernardazzi nu am găsit pe nimeni. Contactat telefonic, Alexei Ţîmbrovschi ne-a răspuns prin intermediul secretarei că nu obişnuieşte să ofere interviuri.



Activitatea Metalferos, secret comercial

Deşi Metalferos aparţine în proporţie de 78% statului, nici rapoartele financiare, nici informaţiile despre membrii Consiliului de administrare al companiei nu sunt făcute publice pe site-ul instituţiei. Anterior, Transparency International Moldova a solicitat întreprinderii să comunice o serie de informaţii, inclusiv rapoartele financiare, membrii Consiliului de Administrare. În răspunsul oferit de instituţie se arată că „business-planul întreprinderii reprezintă o informaţie cu secret comercial”, iar raportul de activitate pentru anul 2015 a fost publicat în Moldova Suverană. Totuşi, directorul Metalferos ne-a comunicat că circa 90 la sută din achiziţiile întreprinderii reprezintă metale feroase şi neferoase, iar alte cheltuieli majore ale companiei sunt pentru servicii de transport, procurate dintr-o singură sursă, de la agenţi economici care deţin transport specializat în transportarea deşeurilor de metale. Am solicitat repetat rapoartele de activitate ale Metalferos pentru ultimii ani de la Ministerul Economiei, cel care coordonează activitatea întreprinderii. Deşi termenul legal pentru oferirea informaţiei a expirat, instituţia nu ne-a expediat încă un răspuns.

Cum i-a vândut Calea Ferată metal companiei Metalferos la preţ simbolic?

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a făcut rost de câteva contracte încheiate între Metalferos şi Calea Ferată a Moldovei, pentru transportarea deşeurilor feroase, dar şi de vânzare a metalului. Tot în 2015, Calea Ferată a Moldovei a vândut 1.500 de tone de metal SA Metalferos. Primul contract a fost semnat pe 17 iunie, între Alexei Ţâmbrovschi şi directorul de atunci al CFM, Vladimir Cebotari, în prezent ministru al Justiţiei. Documentul prevedea că CFM vinde 500 de tone de metale feroase şi neferoase, preţul cărora este stabilit conform unui tabel. Acelaşi tabel prevede că de la 0,5% până la 10% din volumul metalului care va fi livrat cumpărătorului reprezintă gunoi de producţie şi nu va fi achitat. Spre comparaţie, Uzina din Râbniţa, acolo unde duce Metalferos metalul pentru a fi topit, la categoria gunoi de producere este trecut doar 1% din cantitatea prelucrată. 

De asemenea, potrivit contractului, marfa este livrată până la cumpărător din contul vânzătorului, iar cântărirea acesteia este efectuată de către SA Pietriş, o companie care îşi are sediul în apropierea Metalferos şi care este administrată de Vitalie Gorea. O lună mai târziu, pe 13 iulie 2015, Cebotari şi Ţîmbrovschi au semnat un acord adiţional la contractul de bază prin care au majorat volumul metalului vândut de la 500 la 1.500 de tone. Pentru această marfă, CFM a primit pe 29 iulie 2015 - 55.000 de dolari, echivalentul a circa un milion de lei. Astfel, CFM a vândut monopolistului de stat metal la preţul de circa 36,6 dolari pentru tonă. Asta în condiţiile în care, potrivit informaţiilor oferite de agenţi economici specializaţi în colectarea şi comerţul cu metale, Metalferos vindea în 2015 tona de metal la preţul de circa 200 de dolari.

Vladimir Cebotari nu îşi mai aminteşte detalii de contractul semnat în 2015 şi nici de ce metalul a fost vândut la un preţ atât de mic. „Ceea ce ştiu cu siguranţă este că noi făceam concurs pentru orice achiziţii sau vânzări. Cu siguranţă am avut un concurs şi în acest caz. Despre preţ, nu pot să vă spun, dar nu m-aş grăbi să îi cred pe cei care spun că atunci metalul se vindea cu 200 de dolari tona. Depinde mult şi de tipul de metal”, ne-a răspuns ministrul. 

Şefii de la Metalferos

În ultimii opt ani, Metalferos şi-a schimbat de cel puţin trei ori directorul. Numit în funcţie în 2002, Victor Ostap (patronul clubului de fotbal Rapid – n.r.), a fost demis de la Metalferos în 2008. În 2009, director al companiei exportatoare de metal era deja Victor Chiriac, acesta a fost demis din funcţie după scandalul din 2013 de la Metalferos, declanşat de fostul şef al FISC. Din iulie 2014, Metalferos este condus de Alexei Ţâmbrovschi, anterior şef al Patronatului Întreprinderilor Industriei Prelucratoare de Carne.

Director financiar al Metalferos este Sergiu Catană, care ar fi naşul de cununie al actualului preşedinte Igor Dodon. Catană ar fi fost numit în funcţie în 2007, la puţin timp după ce Igor Dodon a devenit ministru al Economiei, şi de atunci şi-a păstrat postul. Contactat de CIJM, Catană a refuzat să vorbească despre relaţiile de rudenie cu Igor Dodon, pe motiv că ar fi informaţii personale.

Consiliul de Administrare al Metalferos, pe mâinile persoanelor de încredere

Membrii Consiliului de Administrare de la Metalferos sunt aleşi pe sprânceană. Din Consiliul de administrare al companiei, în perioada 2012-2014, a făcut parte Serghei Iaralov (omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc – n.r.). Actualul ministru al Economiei, Octavian Calmâc, a fost preşedinte al CA Metalferos în perioada 2014-2015. Atunci, membri ai Consiliului erau angajaţii Ministerului Economiei Iurie Marcov, Marian Mamei, Vasile Vulpe şi reprezentanta Ministerului Finanţelor – Veronica Ursu.

Un an în urmă, un antreprenor care activează pe piaţa metalelor uzate, Valentin Eşanu, afirma într-o conferinţă de presă că toate deciziile la întreprinderea Metalferos sunt luate şi controlate de Vladimir Andronachi, o persoană  care ar fi apropiată lui Vladimir Plahotniuc. Andronachi este deputatul democrat despre care presa din România a scris zilele trecute că ar fi fost surprins într-un club de noapte din Bucureşti, stropindu-şi prietenii cu zeci de litri de şampanie care costă mii de dolari. Andronachi nu a comentat acuzaţiile lui Eşanu.

Procuratura a luat apă în gură

Pe 15 octombrie 2015, în ziua în care a fost reţinut, fostul premier Vlad Filat îndemna oamenii legii să verifice cum sunt gestionate Moldtelecom, MoldovaGaz, dar şi Metalferos, întreprinderi care ar fi controlate de Vlad Plahotniuc. Cinci zile mai târziu, procurorii au descins la sediile companiilor şi au efectuat percheziţii în contextul documentării unor cazuri de comitere a abuzurilor şi depăşirii atribuţiilor, fapte ce ar fi cauzat prejudicii intereselor publice şi ale consumatorilor de servicii, se arăta într-un comunicat al Procuraturii Generale.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a solicitat Procuraturii Generale să comunice cu ce s-au încheiat acţiunile procesuale de acum doi ani şi dacă există dosare penale care vizează întreprinderea Metalferos sau factori de decizie ai companiei. Solicitarea a fost redirecţionată Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cauze Speciale, care nu ne-a oferit un răspuns, chiar dacă termenul prevăzut de lege a expirat.

„Toate aceste acuzaţii sunt nefondate”

Directorul financiar al Metalferos, Sergiu Catană, respinge toate acuzaţiile care îi sunt aduse întreprinderii. „Toate aceste acuzaţii sunt nefondate şi nu le pot comenta. În 2013, la Metalferos au fost efectuate 23 de controale de către FISC, Inspecţia Financiară şi Procuratura Generală, împreunăcu CNA. Nu au fost făcute constatări grave. Nu există dosare. Speculaţii şi acuzaţiile vin de la cei care nu ştiu ce interese au. Despre firmele fantomă pot să vă spun că noi facem procurări de la câteva companii mari. Noi nu ştim şi nu putem verifica de unde procură ele metalul pe care ni-l vând. Noi nu facem achiziţii de la persoane fizice”, a precizat Catană.

Cât priveşte restituirea de TVA, potrivit directorului financiar al Metalferos, această problemă nu mai există de câţiva ani pentru că a fost exclus TVA-ul pentru deşeurile de metale. „Anterior, noi solicitam restituirea de TVA pentru că plăteam această taxă atunci când procuram marfa”, a mai specifict sursa.

Catană susţine că micşorarea drastică a profiturile Metalferos se explică prin faptul că s-au redus considerabil volumele de marfă exportată. Cât priveşte acuzaţiile că Metalferos ar fi controlat de Vlad Plahotniuc, directorul financiar al companiei ne-a răspuns că nu cunoaşte această persoană şi nici nu a văzut-o niciodată la Metalferos.

Investigaţie preluată de pe Anticorupţie.md

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI