În anul 2016 preţul medicamentelor a înregistrat o scădere cu 1,2%, un rezultat aparent bun, dacă comparăm cu anul 2015, când leacurile s-au scumpit cu 20%, scrie Mold-Street.

Totuşi judecând după măsurile luate de autorităţi, şi mai ales promisiunile făcute, apoi această scădere este un rezultat minor, chiar de "râsul găinilor".

Au promis 40%, dar a rezultat 2%

În octombrie 2016, în plină campanie electorală pentru alegerea preşedintelui, premierul Pavel Filip promitea ieftiniri semnificative la medicamente.

„În prima etapă vorbim de o listă de medicamente de aproximativ 160 de denumiri. Vorbim ‎practic de cele mai importante şi uzuale medicamente, care vor suporta o reducere de preţ de 40%. Acest lucru va intra în vigoare din data de 12 octombrie”, declara pe 6 octombrie 2016, premierul Pavel Filip într-o conferinţa de presă după o întâlnire cu cele mai mari companii farmaceutice din Republica Moldova.

Asia Odobescu, şefa companiei RihPanGalFarma chiar a adresat  lăude la adresa Guvernului afirmând că "pe parcursul anilor nu am avut aşa susţinere, cum avem în acest an cu acest Guvern". 

După aproape patru luni de la adoptarea acestor măsuri Banca Naţională constată în ultimul raport cu privire la inflaţie că de fapt ieftinirea a fost "pe hârtie", iar în loc de 40%, Biroul Naţional de Statistică (BNS) a consemnat o scădere cu doar 2% a preţului la medicamente. 

Specialiştii BNM au şi o explicaţie a acestui fenomen.

"Acest fapt ar putea fi atribuit structurii Catalogului Naţional de preţuri care reflectă toată gama produselor farmaceutice disponibile pe piaţă, faţă de lista monitorizată de BNS, care se limitează doar la preparatele farmaceutice cu ponderi mai mari în structura cheltuielilor de consum ale gospodăriilor populaţiei. De aceea, evoluţiile anunţate de organele abilitate cu privire la preţurile la medicamente nu se reflectă în mod complet în statistica oficială", se afirmă în studiu.

De notat că reducerea preţurilor a fost anunţată ca o iniţiativă a companiilor farmaceutice mari pentru a asigura populaţia cu un spectru larg de medicamente ieftine şi accesibile. În schimb, Guvernul a acordat companiilor farmaceutice un şir de facilităţi pentru a activa mai eficient pe piaţa moldovenească.

"Astfel, au fost propuse condiţii mai atractive de înregistrare a produselor farmaceutice, fiind micşorate tarifele cu 25%. La fel procedura de reautorizare a medicamentelor a fost simplificată, precum şi s-au redus cerinţele pentru etichetare, ambalaj şi prospectul preparatelor", se arată în raportul BNM.

Medicamente dispărute

Dar acestea nu au fost singurele măsuri ale autorităţilor în această direcţie. De exemplu în luna martie 2016, Guvernul a aprobat un Plan de acţiuni în domeniul medicamentului, care presupunea sporirea accesului pe piaţă a medicamentelor şi dispozitivelor medicale calitative, sigure şi accesibile, prin crearea unor condiţii favorabile agenţilor economici.

Efectul însă a fost că peste câteva luni, numărul medicamentelor înregistrate în Moldova s-a diminuat cu circa 20-30%. 

Datele Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (AMDM) arată că de la începutul anului 2016 şi pânăîn septembrie 2016, numărul medicamentelor autorizate a scăzut cu circa 22%, iar faţă de nivelul de la finele anului 2014, scăderea era de 29%.

Astfel dacă la 1 ianuarie 2015, în  Nomenclatorul de stat erau înregistrate 6.193 denumiri de medicamente, apoi la 1 ianuarie 2016 - 5.680 denumiri de medicamente, cu 513 produse mai puţine. Ca urmare de pe piaţă au dispărut numeroase produse farmaceutice, multe din care esenţiale, eficiente şi de înaltă calitate.

Agenţia oferea şi o explicaţie: expirarea Certificatului de înregistrare a medicamentului, după care urmează expirarea termenului de valabilitate a preţului de producător, iar ultima cauză este lipsa de iniţiativă din partea depozitelor farmaceutice de a importa aceste medicamente.

Cu cât s-au ieftinit 80% din medicamente

Totodată de la 1 aprilie 2016, au intrat în vigoare reguli noi la aplicarea adaosului comercial la vânzarea medicamentelor, acesta variind în funcţie de preţul înregistrat în Catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente.

Conform estimărilor Ministerului Sănătăţii modificarea respectivă urma să determine o ieftinire a preţului medianic angro cu 4,35% şi a celui de farmacie cu 8,65%.

De asemenea se anunţa că scăderea urma să se producă pentru 80% din medicamente în limitele estimative de 2,6-8,69% în sectorul angro şi în limitele 3,5-16,62% în farmacii, gapt ce urma să constituie o scădere semnificativă, sesizată de către consumatorul de medicamente.

"Totuşi scăderea preţurilor la medicamente consemnată de BNS a fost mai modestă şi a constituit doar 1,6% în luna aprilie 2016". se constată în raportul Băncii Naţionale.

Şi în acest caz de vină sunt metodele de calcul.

"Scăderea mai modestă a preţurilor la medicamente decât cea estimată poate fi atribuită structurii diferite a preţurilor la medicamente din catalogul utilizat de Ministerul Sănătăţii şi a celor monitorizate de BNS în calculul IPC", explică specialiştii de la BNM.