VIDEO

Exclusivitate // „Babilonul” moldovenesc din afacerea lui Porumboiu (DOC)

Exclusivitate // „Babilonul” moldovenesc din afacerea lui Porumboiu (DOC)
Sursa: www.jc.md Foto: jc.md 27.12.2017 13:22
Un cetăţean moldovean a înfiinţat, într-un paradis fiscal opac din Orientul Mijlociu, o firmă care controlează astăzi imperiul clădit de milionarul român Adrian Porumboiu. Totul este legat ombilical de cel mai mare exportator de cereale din Republica Moldova – Grupul de companii Trans-Oil. Victimele afacerii sunt ţăranii din estul României.

O femeie bolnavă de demenţă a prelungit, în urmă cu trei ani, un contract de arendă cu una dintre firmele controlate de milionarul Adrian Porumboiu. Elena Grădinaru (atunci în vârstă de 79 de ani) locuia în comuna Zăpodeni din judeţul Vaslui. Fiica acesteia, Vica, nu ştie cum a semnat mama ei contractul, scrie Jurnal de Chişinău. „Nu avea cum, pentru că era în afara oricărei puteri să facă aşa ceva”, a spus femeia.


 

La începutul lui 2014, Elena Grădinaru a fost internată timp de aproape o lună la Secţia de psihiatrie-acuţi a Spitalului de Urgenţă din Vaslui. La externare, a fost diagnosticată cu demenţă Alzheimer, halucinoză, pneumonie. După prelungirea contractului, firma urma să îi lucreze cele patru hectare timp de zece ani, până în 2024, iar ea să primească 20% din recoltă. Contractul a fost semnat în data de 30 mai 2014, deşi bătrâna murise de o lună.

 

Fiica bătrânei nu a reclamat nicăieri posibilul fals, dar a depus în fiecare an eforturi să ia partea de recoltă ce i se cuvine. „Anul agricol se termina în octombrie, însă eu primeam cerealele în iunie, iulie, august anul următor. Şi asta cu multe insistenţe, cu drumuri făcute la Vaslui, încât jumătate din arendă o plăteam pe drumuri”, a relatat ea.

Comcereal SA era atunci parte din grupul de companii Racova deţinut, la acel moment, de milionarul Adrian Porumboiu. Acesta admite posibilele falsuri.



Adrian Porumboiu, fost arbitru român de fotbal, şi-a crescut afacerea agricolă în urma unor privatizări. A ajuns să gestioneze zeci de mii de hectare de teren agricol în regiunea Moldovei. Doar că, în 2014, firmele din portofoliul lui au ajuns la datorii de peste un miliard de lei şi de aici a început declinul.
 
 

VICTIME ŞI ARME

Pe fondul datoriilor, Porumboiu şi-a vândut majoritatea acţiunilor pe care le deţinea în firmele din grupul Racova unei companii elveţiene controlată de rusul Vazha Dzhashi. Primul pas al înţelegerii a fost făcut la sfârşitul lui 2014, dar tranzacţia s-a încheiat în anul următor.

Contractele de arendă semnate de ţăranii din Vaslui cu firmele lui Porumboiu au rămas în picioare şi după ce el a ieşit din schemă. Doar că noii proprietari ai afacerii au amânat plata arendei către oameni.

Asta s-a întâmplat şi în cazul lui Constantin Popa (68 de ani) din Zăpodeni. El spune că nu primea produsele agricole la timp, iar când le primea erau de proastă calitate. „Am luat [pentru 2016] nişte grăunţe verzi şi umflate (…) Nu am putut să fac nimic cu ele, le-am aruncat”, a spus Popa.


Constantin Popa (68 de ani) din Zăpodeni

La 40 de kilometri distanţă de Zăpodeni, situaţia e mai gravă. Doru Agafiţei, primar al comunei Micleşti, a spus că oamenii nu şi-au mai primit arenda de ani buni şi s-au revoltat, iar reprezentanţii firmei „au venit cu bodyguarzi, cu scandal, cu puşti înarmaţi. Şi ştiţi cum sunt oamenii la ţară, majoritatea în vârstă, mai timizi, mai supuşi. (…) În plus, multe din contracte sunt semnate de morţi”, a subliniat primarul, sugerând că sunt semnate în fals. „Au dat ei (şefii Comcereal – n.r.) cu stânga!”, a declarat Agafiţei.

Directorul Comcereal, Valeriu Cojocaru, vede altfel situaţia. El spune că nemulţumirile oamenilor sunt „o prostie” răspândită de presa locală. „Eu am luat Comcerealul în 2016, dar contractele au fost prelungite în 2014. Se pune întrebarea: Cine le-a falsificat?! Eu le-am falsificat?!”, s-a întrebat el retoric.

Suparăţi că nu-şi primesc arenda, unii ţărani au încheiat contracte cu alţi arendaşi. S-au trezit daţi în judecată de Comcereal. Firma nu vrea să audă de o astfel de variantă şi a trimis notificări către primăriile din judeţ ca nu cumva să se încumete să facă alte contracte.

Unii primari din Vaslui spun că actualii şefi de la Comcereal ţin cu dinţii de contractele de arendă pentru că vor bani de la statul român. „E bătaie de joc şi în modul în care au lucrat terenurile. Anul trecut le-au rămas pe deal 60 de hectare de porumb. E clar, ei fac asta numai pentru APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură)”, ne-a declarat Ciprian Robert Tamaş, primarul comunei Şuletea.

Potrivit datelor APIA, firmele au încasat subvenţii de la statul român de aproape 80 de milioane de lei între 2014 şi 2017, după ce le-a vândut Porumboiu.
 
Mai mult, Tamaş ne-a spus că ar fi fost ameninţat direct, chiar în biroul său. I s-ar fi spus: „Am văzut pe Facebook că aveţi o familie frumoasă, eu cred că ar trebui să aveţi grijă de familia dvs”.



OMUL DE AFACERI RUS

Confruntat cu găuri financiare mari, milionarul Porumboiu s-a mai trezit cu o problemă care i-a pus capac. APIA a dat, în martie 2015, o sancţiune firmelor lui Porumboiu pentru o serie de nereguli depistate la un control al Curţii Europene de Conturi la fermele sale de animale. „Sunt 12 milioane de lei aferenţi anilor 2012 şi 2013 (…) Această sumă este în proces la Înalta Curte de Justiţie. Nu este încă definitivă”, a precizat Adrian Pintea, directorul general al APIA.

Ca să iasă la liman, Porumboiu a semnat în august 2015 un memorandum prin care vindea pachetul majoritar de acţiuni ale firmelor din grupul Racova către Delta Commodity and Financial Services (DCFS) S.A, o societate anonimă cu sediul la Geneva.

Delta Commodity and Financial Services (DCFS) este o societate anonimă deschisă în 2008 la Geneva, cu scopul de a administra grupul de firme Trans-Oil, cea mai mare afacere cu cereale din Republica Moldova.



Conform documentului, Delta Commodity devine acţionarul majoritar al firmelor care deţineau fabrica de ulei şi silozurile, dar şi terenuri arendate de circa 40.000 de hectare, iar Porumboiu – cu ferme, mori, fabrici de pâine şi o vinărie.

Delta Commodity şi-a asumat obligaţia să plătească, în circa patru luni, cel puţin 75% din datoriile înregistrate de firmele lui Porumboiu, dar în primul rând cele ale firmelor cu care rămânea omul de afaceri român în urma tranzacţiei. Documentul de vânzare-cumpărare nu indică însă suma datoriilor. Porumboiu spune altceva: „A fost un contract clar. Primul lucru esenţial era să fie plătite toate datoriile grupului de firme după care să se facă un transfer de business”.

 
Porumboiu mai avea însă o obligaţie. Trebuia să facă toate demersurile necesare ca să câştige procesul cu APIA şi să recupereze subvenţiile pe care instituţia spunea că firma Comcereal le-a încasat fără temei legal. Dacă nu reuşea să câştige litigiul cu statul, Porumboiu urma să plătească lui Delta Commodity subvenţiile şi cheltuielile de judecată.

Adrian Porumboiu spune că reprezentaţii Delta Commodity nu şi-au respectat obligaţiile din contract şi i-a dat în judecată în 2016: „Eu mi-am respectat cu stricteţe tot din contract, ei nu au făcut absolut nimic, nici măcar 5%”, susţine el.

Omul de afaceri recunoaşte că a făcut un contract prost: „Ideea mea a fost să pot vând o parte din afacere în condiţii avantajoase, în primul rând, să nu am niciun fel de datorie”, a spus el, adăugând că acum a ajuns să fie executat de creditori în nume personal.


Vazha Dzhashi (51 de ani)​

Delta Commodity l-a avut ca garant în tranzacţie pe Vazha Dzhashi (51 de ani), deţinător al mai multor cetăţenii: rusă, americană şi moldovenească, care mai apare în acte cu numele de Vaja Jhashi.

După tranzacţie, Dzhashi a făcut o altă inginerie financiară. Printr-o firmă înregistrată în Luxemburg – Trans-Oil Enterprise Holding – a cumpărat o parte din datoriile înregistrate de firmele lui Porumboiu. Ca să facă asta, firma luxemburgheză a luat mai multe împrumuturi de milioane de euro. Banii au venit de la firme înregistrate în paradisuri fiscale.

De exemplu, în octombrie 2015, Trans-Oil Enterprise Holding a primit, cu titlu de împrumut, suma de 30 de milioane de dolari de la Palanca Limited – un offshore înregistrat Insulele Virgine Britanice. Din aceşti bani a cumpărat de la Banca Comercială Română (BCR) o creanţă de aproximativ 45 de milioane de dolari cu suma de 25.000.000 de dolari.
 
 

MOLDOVEANUL DIN SHARJAH

La un an distanţă, Delta Commodity a vândut aproape tot către o firmă înregistrată în Emiratele Arabe – Babylon Overseas. Compania a fost fondată cu aproape patru luni înainte de tranzacţie în regiunea Sharjah (Emiratele Arabe Unite) – un paradis fiscal opac. Fondatorul companiei este moldoveanul Ghenadie Ostroveţchi (poza principală), care are dublă legătură cu grupul Trans-Oil din Republica Moldova.

 

A fost asociat în fabrica de ulei „Floarea Soarelui” din Bălţi, iar soţia lui, Stela Ostroveţchi, este directoarea acestei întreprinderi care face parte din grupul Trans-Oil.
 
 

În martie 2017, Ghenadie Ostroveţchi a fost înlocuit de un anume Muahammad Imran Abbasi. Ostroveţchi a refuzat să facă orice declaraţie pe marginea tranzacţiei.
 
 

Potrivit lui Valeriu Cojocaru, director Comcereal SA, Abbasi ar fi un partener de afaceri de-al lui Vazha Dzhashi, de la care ar fi luat bani cu împrumut. „În momentul în care de la persoana X [Muahammad Imran Abbasi – n.r.] s-a luat nişte bani, acesteia i-au fost garantate acţiunile. Şi el a devenit în locul lui Ostroveţchi acţionar majoritar [la Babylon Overseas]”, ne-a explicat Cojocaru cum a ajuns Abbasi beneficiarul afacerii.



Întrebat de tranzacţiile care implică firmele lui Porumboiu, Vazha Dzhashi ne-a transmis că ne va răspunde la întrebările expediate pe e-mail. Însă, până la publicarea acestui text, nu am primit niciun răspuns.



JURNAL DE CHIŞINĂU

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI