Nu este o noutate faptul că periodic Fiscul face publice anunţuri sau notificări în care înştiinţează companii, oameni de afaceri, fondatori şi administratori ai unor agenţi economici că ar urma să vină la instituţie pentru a li se aduce la cunoştinţă despre rezultatele controalelor efectuate.

La fel frecvent se anunţă şi despre faptul că anumite companii au restanţe la plata impozitelor şi taxelor la bugetul de stat şi sunt obligate să le achite în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.

Restanţe cât bugetul Armatei Naţionale

„În cazul în care restanţa nu va fii stinsă în termen de 10 zile calendaristice din momentul publicării avizului, SFS va depune o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate conform Legii insolvabilităţii”, scrie în notificările publicate de Fisc.

Până nu demult aceste notificări vizau agenţi economici cu restanţe de la câteva mii de lei la câteva milioane lei. 

Ultimele notificări au surprins însă prin valoarea lor uriaşă. De exemplu compania Molagro-Prim SRL, din Ţambula, Sângerei (are câteva sute de locuitori) este anunţată că are de achitat la bugetul de stat, în decurs de 10 zile o restanţă uriaşă de 530,95 milioane lei, scrie Mold-Street.

E o sumă mai mare decât bugetul anual al Armatei Naţionale!

Fondator şi administrator la această companie apare Roman Cravcenco din Bălţi, iar anterior administrator şi singur asociat apărea Anatolie Purcaci. Aceste două nume nu spun mare lucru despre o companie ce avea ca domeniu de activitate comerţul cu produse agricole şi alimentare, servicii de transport şi intermediere.

Compania a fost plătitor de TVA în perioada 31 noiembrie 2012-25 iulie 2016, dar nu a figurat printre marii contribuabili ai ţării şi nici în rapoartele publice ale Curţii de Conturi sau alte instituţii de control.

Implicată în scheme de evaziune fiscală

În iulie 2017, numele Molagro-Prim apare alături de firme precum Florisolagro SRL, Arveal-Agro SRL, Absolut-Agro SRL, AMV 21 SRL, Eurogrîne SRL şi Agrotitan-Nord SRL, într-o ştire despre percheziţiile efectuate de procurorii PCCOCS împreună cu ofiţerii Direcţiei investigare fraude economice a Inspectoratului Naţional de Investigaţii la mai multe companii şi afacerişti ce cumpărau cereale de la oameni şi nu le achitau sumele promise. Banii erau ulterior „spălaţi” prin două bănci cu ajutorul a zeci de companii-fantomă, pe care le aveau înregistrate, astfel încât să ocolească taxele fiscale, prejudiciul fiind estimat la 8,3 milioane lei, doar la capitolul TVA.

Date confidenţiale

Totuşi restanţa menţionată de Fisc era de 530,95 milioane lei. Reprezentanţii Fiscului, atât de la Direcţia teritorială Nord din Bălţi, cât şi de la oficiul central din Chişinău au refuzat să ofere detalii despre această firmă şi cum a adunat ea o astfel de restanţă, invocând faptul că ar fi o informaţie confidenţială. Ne-am trezit şi cu o replică la faptul că puneam la îndoială cifra.

„Da ce vă interesează mă rog? Aveţi tangenţe cu firma? Anunţurile le publică Serviciul Fiscal din Chişinău şi dacă a fost publicată în Monitorul Oficial, atunci aşa este!”, ne-a spus „un specialist” de la Fiscul din Bălţi.

Peste câteva zile de insistenţe, un specialist de la Direcţia evidenţă şi informaţii fiscale a SFS ne-a spus că au făcut verificări şi au depistat că în cazul Molagro-Prim, cifra este mai mică. Astfel dacă tăiem un „zero”, apoi aflăm suma adevărată, adică de circa 54 milioane lei.

Oricum e o cifră foarte mare. De notat că firma este în litigiu de câteva luni cu Inspectoratul Fiscal de Stat Sângerei.

Dar în lista cu notificări de la Fisc mai sunt şi alte companii cu sume de sute de milioane lei. Replica celor de la Fisc a fost că restul datelor sunt corecte.

În consecinţă în prezent lider la restanţe este Vivax-Construct SRL, o firmă înregistrată (alături de alte câteva zeci) într-un apartament de pe strada Grădina Botanică din Chişinău, care are de achitat în câteva zile, suma de 430,3 milioane lei.

E o cifră mai mare decât cifra de afaceri anuală a Poştei Moldovei, întreprindere de stat care are câteva mii de angajaţi.

Compania are ca fondator şi administrator pe Nicolae Pandelia şi a avut sediu juridic până în mai 2014, în satul Maximovca, Anenii Noi.

Vivax-Construct a fost plătitoare de TVA din 27 aprilie 2012 şi până pe 26 noiembrie 2015 şi a deţinut un depozit de materiale de construcţie pe Calea Basarabiei 8 din Chişinău.

La începutul acestui an Fiscul a efectuat un control fiscal la companie, dar despre rezultatele acestuia nu s-a anunţat nimic.

La distanţă mare urmează IBSC SRL din Chişinău, care are de plătit 188,71 milioane lei. Firma „specializată” în construcţii şi reţele inginereşti, dar şi comerţul cu calculatoare şi alte electronice, a avut în anii 2012-2017, două coduri de plătitor TVA, anulate în prezent.

Fondator şi administrator figurează Alexandr Homutov, numele căruia apare şi în cazul altor două companii: Digital Trade şi Harita Lux SRL.

Cu restanţe de 181,84 milioane lei, în clasament urmează firma Grain-Group SRL din Bălţi, la care fondator şi administrator figurează Viorel Dolinschi. O persoană cu acelaşi nume a fost condamnată în 2015 pentru trecererea ilegală a frontierei de stat.

Iniţial compania a avut sediu juridic la Drochia, iar apoi la Bălţi. Ea a fost plătitor de TVA în perioada 1 aprilie 2014-9 iulie 2015. Printre domeniile de activitate sut comerţul cu produse agricole şi construcţiile.

O altă companie cu datorii-record este Diagroup SRL din Bălţi, care are de plătit suma de 144,5 milioane lei. Fondator şi administrator apare Ion Covaş, din Logăneşti, Hânceşti. Fiscul a efectuat şi un control fiscal şi la această firmă şi a anunţat la începutul acestui an că a depistat încălcări ale legislaţiei, fără a dezvălui ceva concret. Diagroup a avut în anii 2005-2015, două coduri de plătitor TVA, anulate acum.

Ţinând cont că firmele nu deţin active importante, şanse de a recupera restanţele la buget sunt infime.

Fost şef al Fiscului: Nu pot să cred că se întâmplă aşa-ceva!

Nicolae Platon, fost şef al Fiscului în anii 2009-2012, s-a arătat surprins de aceste cifre uriaşe şi că sunt doar ale unor firme.

"Nu pot să cred că se întâmplă aşa-ceva, pentru că cu arieratele la buget (datorii nestinse) inspectoratele fiscale au lucrat în permanenţă strict şi foarte dur. Poate e o greşeală", a declarat pentru Mold-Street, Nicolae Platon.

Totodată el a precizat că în perioada când a fost şef al Fiscului nu se atesta aşa-ceva, iar valoarea tuturor arieratelor era de circa un miliard de lei, dar care fusese acumulate în decurs de cinci ani.

De notat că ultimul raport al Fiscului relevă că la finele lunii septembrie 2017 "restanţa la plăţi de bază la BPN aferentă plăţilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat în 2017" era de 1,25 miliarde de lei.

Mai precizăm că atât Fiscul cât şi alte instituţii de stat raportează în permanenţă despre rezultatele remarcabile în acumularea de bani la buget şi lupta cu evaziunea fiscală.