Cum pot ajunge administratorii ZEL-urilor marionete ale Ministerului Economiei

Cum pot ajunge administratorii ZEL-urilor marionete ale Ministerului Economiei
Sursa: europasscenter.wordpress.com Foto: europasscenter.wordpress.com 03.01.2017 11:00
Având ca obiectiv îmbunătăţirea procesului de management a Zonelor Economice Libere (ZEL), doi parlamentari au lansat o iniţiativă pentru modificarea legislaţiei aferente ZEL-urilor, care, în realitate, nu va face altceva decât să submineze autonomia acestora şi să transforme administratorii zonelor în marionete ale Ministerului Economiei, scrie Europasscenter.

Deşi formal activitatea ZEL-urilor este supravegheată efectiv de Ministerul Economiei, ele se bucură totuşi de un anumit grad de autonomie în procesul de luare a deciziilor – acesta fiind un factor important pentru relaţiile dintre administratorii zonei şi investitori. Dacă proiectul va aprobat în actuala redactare, din această autonomie se va alege doar praful, iar administratorii vor deveni un fel de subordonaţi ai Ministerului Economiei, fără prea mare putere de decizie.

Astfel, autorii iniţiativei pentru modificarea Legii cu privire la Zonele Economice Libere, democraţii Eugen Nichiforciuc şi Vladimir Andronachi, vor să atribuie Ministerului Economiei noi competenţe la gestionarea acestor zone cu statut special şi practic transferă procesul de luare a deciziilor din oficiile administratorilor ZEL în cabinetele de la etajul 2 din Casa Guvernului. Unele prevederi din proiectul propus sunt contraproductive în esenţă şi prost se leagă cu promisiunile autorităţilor de a debirocratiza economia naţională.

Centrul EuroPass a selectat cele mai controversate prevederi:

• Administratorii ZEL nu vor mai fi numiţi de Guvern, ci de Ministerul Economiei;

• Mandatul administratorilor va fi redus de la cinci la trei ani;

• Ministerul Economiei efectuează controlul privind respectarea condiţiilor contractului de management şi executarea de către administratorul principal a funcţiilor sale;

• Cuantumul şi procedura salarizării administratorului principal a ZEL-ului se includ în contractul încheiat între administrator şi Ministerul Economiei;

• Administratorii sunt obligaţi să coordoneze o serie de activităţi majore cu Ministerul Economiei, dacă ele se referă la: atragerea investiţiilor în ZEL, promovarea exporturilor rezidenţilor zonei, elaborarea şi implementarea planurilor de dezvoltare a zonei;

• Salarizarea membrilor administraţiei ZEL va fi efectuată în baza regulamentului coordonat în prealabil cu Ministerul Economiei;

• Donaţiile şi sponsorizările în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor finanţate de la bugetul naţional trebuie să fie coordonate cu Ministerul Economiei;

• Administratorii vor fi obligaţi să obţină aprobarea de la minister pentru textele de contracte negociate cu rezidenţii, precum şi pentru amendamentele ulterioare privind modificarea clauzelor, suspendarea sau abrogarea contractelor.


În nota informativă a acestui proiect, autorii justifică propunerile prin “necesitatea întreprinderii unor măsuri urgente privind sporirea calităţii managementului şi coordonarea eforturilor organelor de stat cu referire la atragerea de noi investiţii, precum şi asigurarea realizării cu succes a proiectelor economice existente”.

Totodată, potrivit acestora, “libertatea excesivă a administraţiilor zonelor libere, lipsa unei structuri integre privind administrarea ZEL-urilor pune în dificultate efectuarea unei politici de stat unice în domeniul zonelor libere, conduce la cheltuirea ineficientă a plăţilor şi taxelor zonale colectate, care urmează să sporească brusc odată cu punerea în aplicare a noilor proiecte investiţionale majore”.

Lipsa dovezilor şi a justificării

Deşi autorii proiectului vorbesc despre o situaţie aparent gravă la ZEL-uri, care impune măsuri urgente, ei au ”uitat” să prezinte şi exemple relevante sau statistici oficiale care demonstrează faptele. Actuala redacţie a Legii cu privire la Zonele Economice Libere îi oferă Guvernului o serie de instrumente de monitorizare şi control a managerilor ZEL-urilor, una dintre ele fiind efectuarea auditului anual asupra activităţii acestora. Or, faptele la care fac referinţă cei doi deputaţi nu se regăsesc în rapoartele de audit.

Un alt instrument este examinarea rapoartelor pregătite de către administratorii principali privind activităţile desfăşurate în ZEL-uri. Formatul şi periodicitatea prezentării rapoartelor sunt stabilite de către acelaşi Minister al Economiei.

O spune şi Direcţia Juridică a Parlamentului în avizul la acest proiect: fundamentarea economică şi actul de analiză a impactului de reglementare lipsesc. Specialiştii direcţiei sunt nedumeriţi în legătură cu propunerea de a desemna administratorul pe o perioadă de 3, şi nu 5 ani, întrucât autorii nu oferă nici o explicaţie cum o astfel de schimbare va contribui la sporirea calităţii managementului zonei libere şi, respectiv, care este necesitatea unei asemenea măsuri.

Pe de altă parte, împuternicirile noi propuse pentru Ministerul Economiei conţin elemente de ingerinţă în activitatea operaţională a administraţiilor şi riscă să sporească povara birocratică. Chiar dacă administraţiile sunt structuri de stat, acestea interacţionează direct cu rezidenţii din ZEL-uri, iar coordonarea tuturor detaliilor cu ministerul va consuma mai mult timp.

În general, modificările propuse sunt în contrasens cu spiritul politicii generale a Guvernului, pe care chiar Ministerul Economiei l-a trâmbiţat public în cadrul unor evenimente naţionale şi internaţionale. Ministrul Economiei Octavian Calmâc a dat asigurări în cadrul forumului Moldova Business Week (octombrie 2016) că structura pe care o conduce va urma o agendă ambiţioasă de reforme, scopul cărora este să facă viaţa oamenilor de afaceri mai uşoară, inclusiv minimizarea timpului pierdut prin limitarea intervenţiei autorităţilor publice în activitatea întreprinderilor. Acest lucru a fost reiterat şi de adjunctul lui, Vitalie Iurcu, cu ocazia conferinţei oamenilor de afaceri, organizate în aceeaşi perioadă a anului.

CNA: Se oferă atribuţii excesive Ministerului Economiei

Şi raportul de expertiză al Centrului Naţional Anticorupţie face referinţă la unele riscuri legate de implementarea prevederilor propuse. În acest sens, faptul că cuantumul şi procedura salarizării administratorului principal se includ în contractul încheiat dintre administrator şi minister „riscă să creeze precondiţii pentru exercitarea unor atribuţii excesive de către autoritate la etapa de negociere a aspectelor vizate”.

De asemenea, analizând mecanismul de salarizare a administraţiilor propus de autorii proiectului, experţii CNA constată că aceasta “este o normă în alb, or aceasta face referinţă la un act procedural inexistent şi atribuie altui subiect dreptul şi competenţa de a elabora şi aproba în mod autonom reglementări cu caracter normativ”. Reieşind din aceasta, raportul centrului punctează mai multe elemente de risc precum lărgirea atribuţiilor discreţionare, stabilirea aleatorie a termenelor pentru executarea obligaţiilor sau cerinţe exagerate pentru realizarea unor drepturi.

CNA mai atenţionează asupra caracterului evaziv şi laconic asupra unor prevederi cum ar fi de exemplu cea care stipulează că volumul şi scopul donaţiilor trebuie să fie coordonate cu Ministerul Economiei.

Iniţiativă „personalizată”?

Curios este şi faptul că acest proiect de lege, care se urmăreşte combaterea „libertăţii excesive” a administratorilor ZEL-urilor, a fost lansat spre examinare la scurt timp după eliberarea lui Marin Ciobanu din funcţia de administrator principal al Zonei Economice Libere „Bălţi”. Atunci Ciobanu, care a fost administratorul celei mai de succes zone libere încă de la fondarea ei, a declarat în reacţia sa la decizia de demitere: “Am fost eliberat din funcţia de administrator principal al Zonei prin Hotărârea Guvernului nr. 521 din 27 aprilie 2016, cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor Legii cu privire la Zonele Economice Libere şi a Regulamentului cu privire la Zona economică liberă Bălţi (ZELB), acte la care în mod speculativ se face trimitere. În lipsa oricăror temeiuri de drept, legale sau contractuale, unicul argument ce a stat la baza acestei hotărâri este de ordin politic”.

Guvernul susţine în mare parte proiectul în forma iniţială, inclusiv aspectele de restrângere a libertăţii de decizie a administraţiilor ZEL-urilor, dar vine cu unele propuneri de îmbunătăţire, printre care şi alegerea administratorilor prin concurs. Asta după ce şi CNA a atenţionat că simpla alegere a acestora prin ordinul ministrului Economiei, cum s-a stipulat iniţial, oferă „atribuţii suplimentare Ministerului, subrogând în acest sens Guvernul”.

Totodată, Guvernul mai propune ca în termen de o lună de la intrarea în vigoare a legii să înceteze calitatea de Administratori de ZEL-uri a persoanelor ce anterior au fost desemnate fără concurs, pentru ca ulterior să deruleze concursuri conform noilor prevederi.

Un alt set de schimbări semnificative în legislaţia zonelor libere care stârnesc controverse se referă la prelungirea termenului de activitate a două ZEL-uri, dar şi la crearea cadrului legal pentru această posibilitate – prin prelungirea termenului de activitate a Zonei Antreprenoriatului Liber Expo-Business Chişinău cu 10 ani, până în anul 2035, şi a Zonei Antreprenoriatului liber – Parcul de Producţie Taraclia cu 12 ani, până în anul 2035.

Aici depistăm o altă contradicţie. Deşi autorii proiectului vin cu schimbarea cadrului legal astfel încât prelungirea termenului de activitate a unei zone poate fi efectuată prin adoptarea unei legi doar la propunerea Guvernului, iniţiativa în cazul dat vine de la ei înşişi, adică de la deputaţi.

Promovează interesele unor investitori necunoscuţi

Autorii îşi argumentează propunerea de prelungire a termenului de activitate a celor două zone prin intenţia mai multor companii care au devenit recent rezidenţi de a realiza mai mute investiţii importante în aceste zone, iar una din barierele de derulare a acestor proiecte este expirarea termenului de funcţionare a acestora (2025 pentru Chişinău şi 2023 pentru Taraclia), întrucât termenul de recuperare a investiţiilor pentru proiectele de amploare este mai îndelungat.

Totuşi, adoptarea unei asemenea decizii doar pornind de la intenţiile de investiţii a unor rezidenţi este inadmisibilă, iar o analiză economică aprofundată prin prisma costurilor de oportunitate este absolut necesară, mai ales că în ultimii ani ambele zone menţionate s-au remarcat mai mult prin stagnare, investiţiile străine noi atrase fiind modeste.

De exemplu, potrivit unui raport al Ministerului Economiei, începând cu anul 2010 din ZEL Taraclia nu au mai fost efectuate careva vânzări de producţie industrială, iar în cazul Expo-Chişinău de asemenea se constată un declin semnificativ: dacă în anul 2010 vânzările nete de producţie industrială constituiau 321 milioane lei, în 2015 valoarea dată era cu 18% mai mică (263 milioane lei).

ZEL Bălţi şi Ungheni – istorii de succes adevărate

Crearea şi existenţa ZEL-urilor este, în general, un factor de prosperitate şi redresare economică regională, prin efectele dinamice şi pozitive pe care le antrenează pe plan economic şi social. Or, până la o decizie de prelungire este firesc să fie cuantificat impactul produs de acestea până acum, iar la prima vedere efectele obţinute sunt clar inferioare celor scontate iniţial. În plus, prelungirea termenului pentru Expo Chişinău este cel puţin discutabilă şi prin prisma faptului că mediul de afaceri din capitală şi aşa este cel mai competitiv din ţară, iar valoarea adăugată ce ar rezulta din existenţa în continuare a zonei date ar putea fi chiar inferioară cedărilor pe care le face statul prin existenţa zonei. Or, disparităţile dintre Chişinău şi restul republicii sunt enorme. În medie 2 din 3 întreprinderi pe ţară sunt amplasate în Chişinău, astfel încât densitatea IMM-urilor la 1000 locuitor în capitală este de 6-7 ori mai mare raportat la restul republicii.

De altfel, şi Direcţia Juridică a Parlamentului punctează clar că la decizia de prelungire a termenului de activitate a unei zone trebuie să se aplice aceleaşi practici precum la crearea acesteia, iar studiul de fezabilitate privind oportunitatea prelungirii termenului de activitate şi expertiza efectuată de către Ministerul Economiei sunt indispensabile.

Argumentele aduse pentru prelungirea termenului de activitate a celor două ZEL-uri sunt nefondate, iar oportunitatea de prelungire sau nu trebuie examinată mult mai minuţios, având în vedere că pe de o parte aşa prevede legea, iar pe de altă parte până la moment nici zona din Chişinău, nici cea din Taraclia nu au excelat prin performanţe notabile sau o dezvoltare dinamică.

Volumul total al investiţiilor în zonele libere, pe parcursul întregii activităţi, la 1 ianuarie 2016 a constituit 230,1 milioane de dolari, sporind în anul 2015 cu 8,6 % sau cu 18,2 milioane de dolari. Totodată, acest indicator constituie 8.8% din stocul total de investiţii străine atrase de RM. Din punct de vedere a viabilităţii economice, cele mai prolifice şi de succes zone la moment sunt de departe cele din Bălţi şi Ungheni, care împreună au contribuit la atragerea a peste ½ din totalul ISD şi la crearea a peste 80% din totalul locurilor de muncă.

În concluzie, prevederile propuse de autori în contextul combaterii „libertăţii excesive” a administraţiilor ZEL-urilor sunt prost argumentate şi insuficiente, iar obiectivul declarat de sporire a eficienţei managementului poate fi uşor fi deturnat în mai multă birocraţie şi atribuţii excesive din partea Ministerului Economiei. Proiectul scoate la lumină promovarea unor interese de grup care ulterior ar putea oferi avantaje financiare beneficiarilor.

Ştiri similare

Ştiri NON-STOP