Moldova este condusă de intenţiile maligne ale unor grupuri de influenţă

Moldova este condusă de intenţiile maligne ale unor grupuri de influenţă
Sursa: www.report.md Foto: jurnal.md 28.01.2017 16:37
Remitenţele vor scădea în 2017, iar riscul repetării schemelor tradiţionale de spălare a banilor prin intermediul băncilor moldoveneşti va persista, se arată într-un studiu despre riscurile şi ameninţările anului 2017, realizat de IDIS „Viitorul”.

Moldova parcurge o perioadă de turbulenţe instituţionale, marcată de şocuri politice, sociale şi economice pe care le poate depăşi numai dacă va înţelege natura acestor provocări şi va formula răspunsuri pe măsura schimbărilor din societate. Schimbările bruşte în agenda politică, ajustările în interesele sistemului oligarhic, mimarea reformelor economice şi politizarea deciziilor economice, criza demografică, sunt printre cele mai mari ameninţări cu care se poate confrunta Republica Moldova în 2017.

Oportunism politic

Ca şi în 2016, atunci când protestele anti-oligarhice au fost dispersate, ca urmare a faimoasei hotărâri a Curţii Constituţionale de revenire la alegerea directă a preşedintelui, în acest an există o tentaţie puternică „de a fura mingea de pe teren”, schimbând regulile de joc ori de câte ori actorii politici influenţi îşi vor dori să obţină avantaje politice contra oponenţilor. Practica arată că asemenea schimbări bruşte pot fi generate în aproape orice sector controlat de guvern: administraţie publică, taxe, reglementări electorale, competiţie, bănci, creând efectul unei stări de alertă quasi-generală, pentru că aceste schimbări sunt de obicei autorizate de un număr extrem de mic de persoane. Acest sistem hibrid de guvernare devine tot mai impredictibil, tot mai supus erorilor strategice şi riscurilor. Drept exemplu poate servi adoptarea în prima lectură a proiectului de lege privind amnistierea capitalurilor şi stimularea fiscală - iniţiativă criticată de societatea civilă şi de partenerii de dezvoltare. Iniţiativa confirmă cele mai sumbre suspiciuni cu privire la intenţiile maligne ale unor grupuri de influenţă din afara sistemului administrativ, constată autorii studiului.

Reformatarea flancurilor politice

Anul 2017 promite apariţia unor conflicte Guvern-Preşedinţie, Guvern-opoziţie, Preşedinte-opoziţie, deşi atribuţiile noului şef de stat sunt mult mai limitate, ambiţiile sale (gaulliste) au fost supralicitate electoral.

În anul 2017, PD şi acoliţii săi vor milita activ pentru modificarea sistemului electoral. Se doreşte un sistem electoral mixt, care îmbină listele de partid cu elemente ale sistemului majoritar aplicat unor circumscripţii uninominale. Analiştii afirmă că acest sistem ar schimba radical regulile jocului politic, creând mecanisme noi de reprezentare politică a circumscripţiilor electorale (astăzi există o singură circumscripţie naţională în R. Moldova), stimulând competiţia pe bază de liste uninominale pentru 50% din mandatele actualului Parlament. Riscul proiectului promovat de PD este că orice candidat independent poate fi mai uşor subordonat unor sisteme de finanţări necontorizate, furnizate generos de oligarhii interesaţi să controleze rezultatele competiţiei electorale. Modelul a putut fi testat în alegerile din Autonomia Găgăuză şi a oferit avantaje majore coaliţiei dominante conduse de PD. Este de aşteptat ca acest model să fie pe larg modelat şi extrapolat în situaţii similare legate de viitoarele alegeri din 2018.

Prognoze de creştere economică mediocră

Guvernul a atins obiectivul unei „stabilizări fără creştere economică”. În aceste condiţii, este anticipat un ritm de creştere economică cu indicatori limitaţi de constrângerile actualului sistem administrativ şi politic. În aceste condiţii de progres minimal, există riscul de neonorare a celorlalte condiţii de acordare a asistenţei financiare externe, formulate de FMI şi Uniunea Europeană, ceea ce ar putea conduce la pierderea asistenţei financiare externe pentru a se asigura stabilitatea socio-economică şi politică.

Criza din sectorul financiar-bancar nu s-a încheiat

Fraudele bancare din 2014-2015 au lăsat vulnerabilităţi sistemice nesoluţionate. Problema lipsei de transparenţă asupra acţionariatului băncilor din Republica Moldova şi neclaritatea asupra mecanismelor de prevenire a unor noi scheme de fraude financiare lasă loc riscului de repetare a unei noi crize bancare. Există alerte de vulnerabilitate la cel puţin alte patru bănci mari din Moldova, care fac în total ¾ din ansamblul sistemului bancar naţional. Incertitudinea privind cota acţionarilor celor trei bănci gestionate prin administraţii provizorii de către BNM fac problematică remedierea conflictului.

Mimarea reformelor economice

Abordarea hazardată a reformelor cum este decizia de reorganizare a Guvernului, modificarea sistemului electoral, pot avea efecte contradictorii celor aşteptate. Şi în 2017 populaţia se va ciocni cu grave probleme economice, lipsa locurilor de muncă, corupţie, neîncredere în justiţie şi bănci. Deşi atestă o îmbunătăţire Moody (B3 după B negativ), imaginea de ţară legată de fraude bancare nu atrage investitorii străini, iar acordurile financiare cu FMI nu pot schimba decisiv atmosfera pe plan intern, starea de spirit a populaţiei, care se simte descurajată şi demoralizată de injustiţie, impunitate şi speranţe reduse de schimbare.

Remitenţele vor scădea tot mai mult în 2017, ca urmare a evitării instituţiilor bancare din Republica Moldova, dar şi a fenomenului de părăsire a ţării pentru totdeauna. De asemenea, este constatată existenţa unor riscuri majore în 2017 de a repeta schemele tradiţionale de spălare a banilor prin intermediul băncilor, ca urmare a faptului că prea puţini operatori au fost atraşi la răspundere pentru operaţiile suspectate de spălare a banilor, iar cei implicaţi se bucură de impunitate.

Populismul economic şi nostalgia „revenirii” la piaţa tradiţională a CSI, înlocuirea UE cu Uniunea Eurasiatică, ca taxă de tranziţie sub tutela rusă, reprezintă cele mai mari riscuri pentru economia naţională în 2017, consideră experţii.

Sărăcia şi declinul demografic se vor accentua 

Anul 2017 va evidenţia grave probleme social-demografice în Republica Moldova. Creşterea economică mediocră şi reputaţia îndoielnică a mediului de afaceri generează sărăcie şi reducerea locurilor de muncă, care afectează colectarea resurselor la bugetul public. În 2016, autorităţile responsabile de datele statistice invocau o rată de emigrare de 136 de persoane pe zi din Republica Moldova. Tendinţele demografice catastrofale nu sunt tratate corespunzător prin politici sociale efective. Drept urmare, economia devine neatractivă pentru investiţii, iar numărul în scădere al contribuabililor afectează dramatic funcţionarea sistemelor de protecţie socială, sporeşte deficitul bugetar etc.

Proteste masive

În anul 2017 vor creşte preţurile la electricitate, căldură, petrol, mărfuri de primă necesitate, generând astfel nemulţumirea cetăţenilor care, ulterior, vor fi implicaţi în desfăşurarea protestelor organizate de partidele de opoziţie în raport cu actualul Guvern şi Parlament. De asemenea, ar putea avea loc lichidarea unor universităţi din sistemul de învăţământ superior.

Odată cu alegerea lui Igor Dodon în funcţia de preşedintele, se vor accentua diviziunile adânci geopolitice din societate. Primele acţiuni ale noului preşedinte (modificarea limbii pe site-ului Preşedinţiei, retragerea cetăţeniei lui Traian Băsescu) confirmă prevalenţa simbolismului antinaţional în discursul noului şef de stat. Aceste decizii vor reanima controverse politice în societate şi vor stimula acţiuni de răspuns din partea grupurilor unioniste. În ajunul alegerilor din 2018 (100 de ani de la unirea Basarabiei cu România), este de aşteptat ca mişcarea unionistă să-şi intensifice acţiunile.

Rusia poate destabiliza Moldova

Rusia nu are prea multe instrumente de influenţă asupra Republicii Moldova, dar investeşte mult în menţinerea controlului asupra mass media, formatorilor de opinie şi asupra elitelor legate prin afaceri de regiunea transnistreană. Are loc o reactivizare a agenţilor de influenţă pro-Kremlin, a structurilor politice şi nepolitice, pe fundalul degradării pieţei mass media, concentrarea licenţelor TV şi Radio în mâinile câtorva moguli de presă şi în absenţa unei politici de stat, care să excludă această involuţie dramatică a libertăţii de expresie. Influenţa Rusiei nu s-a rezumat niciodată doar la „soft-power”, ceea ce ar trebui să însemne că, în 2017, anumite grupuri cu agendă extremistă ar putea să apară în vizorul organelor de ordine publică. Succesiunea unui preşedinte pro-Kremlin deschide noi orizonturi de creştere a influenţei ruseşti în Moldova, inclusiv prin opţiuni de politică externă, creând percepţia unei puteri bicefale.

Un alt subiect care poate detona agenda politică ar fi planul unei federalizări (modelul Kozak), care ar stârni o reacţie largă de contestare a guvernării. Peste 65% din respondenţi resping planul, care este perceput ca un instrument de spargere a suveranităţii Moldovei, sub garanţii militare ruseşti şi prezenţă militară străină, ceea ce promite o mare destabilizare politică. Statul Republica Moldova ar fi o pradă uşoară pentru regimul militarizat de la Tiraspol, care nu are nici un fel de reţineri, obligaţii şi alte piedici morale, ceea ce înseamnă că nu are ce pierde.

Riscuri externe

Printre riscurile externe pentru Republica Moldova, menţionate de experţi sunt tranziţia de putere din SUA, problemele din Parteneriatul Estic, conflictul militar din Ucraina, fundamentalismul islamic şi migraţia.

Sursa: report.md

ULTIMELE ŞTIRI