Ziarul spune că Japonia ar putea investi în comun cu Rusia în diverse proiecte de petrol şi gaze din Estul Îndepărtat al Rusiei.

Ulterior, ministrul nipon al Comerţului, Hiroshige Seko, a afirmat că Japonia vrea să îşi crească abilitatea de a-şi securiza resursele necesare dezvoltării, dar a respins posibilitatea unei investiţii în Rosneft.

Totuşi, Seko a confirmat că Executivul de la Tokyo vrea să întărească abilitatea JOGMEC de a procura resurse naturale, dar a spus că mişcarea nu vizează vreo ţară anume sau contracte anume.
Sub legea actuală Japan Oil  poate sprijini companiile nipone atunci când acestea cumpără pachete de acţiuni în mine aflate în străinătate sau în active energetice de peste hotare, dar nu poate oferi sprijin atunci când când acestea cumpără acţiuni în companii de resurse şi nici nu este capabilă să cumpere de una singură pachete de acţiuni în companii străine.

Guvernul de la Tokyo i-ar putea acorda societăţii petroliere de stat dreptul de a cumpăra pachete acţiuni în companii de resurse deţinute de alte state.

Mişcarea vine în condiţiile în care mai multe state producătoare de ţiţei scot la privatizare pachete din grupurile lor petroliere pentru a compensa scăderea veniturilor. Arabia Saudită pregăteşte listarea pe bursă a colosului petrolier Saudi Aramco, iar Rusia a scos la mezat un pachet de 19,5% din acţiunile Rosneft şi pachetul de 50,08% din Bashneft. În urma operaţiunilor, Moscova speră să strângă 4,8 miliarde de dolari din vânzarea Bashneft şi 11 miliarde de dolari pe pachetul deţinut la Rosneft.

Numai că Rosneft, condusă de către Igor Sechin, considerat mâna dreaptă a preşedintelui rus Vladimir Putin, se află sub sancţiuni de la anexarea Crimeei de către Rusia, din anul 2014. Mai mult, Rosneft însăşi a dorit achiziţia Bashneft, deşi Guvernul condus de premierul Dmitri Medvedev vrea să evite acest lucru. Astfel, privatizarea Bashneft a fost amânată, din cauza conflictelor dintre aliaţii preşedintelui rus, Bashneft fiind vizată şi de către grupul rus Lukoil, controlat de către oligarhul rus Vagit Alekperov.

Bashneft produce 425.000 de barili de petrol pe zi, adică 4% din producţia Rusiei, în vreme ce Rosneft extrage 5,2 milioane de barili pe zi, realizând singură o producţie mai mare decât Iranul. De asemenea, este al treilea mare producător de gaze ale Rusiei, după Gazprom şi Novatek.

Amânarea listărilor şi privatizărilor din Rusia va face, însă, ca statul să îşi consume până la finele acestui an lichidităţile din Fondul de Rezervă, din cauza deficitului bugetar de 33 de miliarde de dolari.

În 2015, schimburile comerciale dintre cele două ţări au scăzut cu 31%, la 21,3 miliarde de dolari, din cauza sancţiunilor impuse de Tokyo Moscovei, după modelul occidentalilor, în urma crizei ucrainene.

Relaţiile dintre Moscova şi Tokyo sunt afectate de o dispută cu privire la patru insule din arhipelagul Kurile, ocupate la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial de către fosta Uniune Sovietică, pe care Japonia le revendică, ceea ce a împiedicat – până în prezent – ca cele două ţări să semneze un acord de pace.

Negocierile cu privire la cele patru insule vulcance – numite Teritoriile de Nord de către Tokyo – se află într-un punct mort după anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, în martie 2014, condamnată de japonezi şi de occidentali.

Întrebat vineri de agenţia Bloomberg despre o eventuală cedare de către Rusia a vreuneia dintre insule către Japonia în schimbul unei consolidări a cooperării economice cu Tokyo, Putin a respins în mod categoric ideea „vreunui fel de schimb sau vânzări“.

„Nu ne vindem teritoriile“, a declarat el, subliniind că este vorba despre a „căuta o soluţie care să permită fiecărei părţi să nu fie prejudiciată“.