Oficialul european a semnat cu premierul moldovean Pavel Filip un acord de finanţare în valoare de 15 milioane de euro (credit nerambursabil) pentru reforma administraţiei publice în Republica Moldova. Obiectivul general al Acordului este de a consolida capacitatea instituţională a administraţiei publice centrale şi locale din Republica Moldova, pentru a asigura furnizarea eficientă a serviciilor publice de înaltă calitate, în conformitate cu principiile europene ale administraţiei publice. Acordul va fi pus în aplicare în termen de şase ani, în conformitate cu prevederile Strategiei de reformă a administraţiei publice pentru anii 2016 – 2020. Acesta îşi propune să sporească capacităţile administraţiei publice pentru realizarea angajamentelor ce derivă din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. „Politizarea procesului de reformă în administraţia publică dăunează”, a atenţionat oficialul european. Investiţia UE are în vedere inclusiv modernizarea mecanismului de realizare a achiziţiilor publice care, în prezent, este bântuit de corupţie.

Pavel Filip a dat asigurări că Guvernul va face tot posibilul pentru a asigura transparenţa în utilizarea acestor finanţări, iar Johannes Hahn a menţionat că personal este împotriva acordării unui suport general (prin procedura de suport bugetar – n.n.) statelor precum Republica Moldova, el fiind adeptul finanţării proiectelor concrete. El a vorbit la Chişinău despre necesitatea schimbării modului în care UE oferă bani ţărilor.

Premierul, speculant electoral

Premierul Pavel Filip şi presa aservită guvernării de la Chişinău au interpretat prezenţa comisarului european în Moldova ca pe „un semn de recunoaştere a eforturilor depuse de Guvern”: „Foaia de parcurs ne-a oferit posibilitatea să ne recredibilizăm în faţa partenerilor. E un moment incontestabil în relaţia cu UE - o recunoaştere a eforturilor depuse de guvern. Am constatat împreună cu domnul Johannes Hahn că am avansat în implementarea foii de parcurs (în relaţia cu UE – n.n.) şi în negocierile cu FMI”, a menţionat premierul Pavel Filip

Johannes Hahn a vorbit despre importanţa stabilităţii politice din Republica Moldova, a spus că UE va debloca finanţarea pentru Moldova dacă va fi semnat, în octombrie 2016, un nou memorandum cu FMI, a cerut implementarea reformelor votate în ultimul an, a salutat creşterea exporturilor Moldovei în UE în baza Acordului de liber schimb şi nu a elogiat deloc guvernarea de la Chişinău. „Uniunea Europeană aşteaptă de la Republica Moldova să livreze acum rezultate concrete, astfel încât cetăţenii să poată vedea valoarea adăugată a acestor eforturi – eforturi în lupta contra corupţiei, reforme în domeniul audiovizual, investigarea fraudei bancare. UE este determinată să ajute Moldova, dar aşteaptă rezultate concrete”, a declarat oficialul european.

El a menţionat că preşedintele care urmează a fi ales de către popor pe 30 octombrie trebuie să de-a dovadă de constructivism, iar toate structurile statului trebuie să colaboreze între ele pentru a asigura stabilitatea politică. El a chemat concurenţii electorali, partidele şi jurnaliştii să evite dezinformarea şi a adresat un mesaj tinerilor din Republica Moldova: „Mergeţi la vot! În cazul în care tinerii nu vor participa în ziua de 30 octombrie la vot, vor pierde şansa de a da contura viitorului ţării lor. Alţii vor vota şi vor contura imaginea ţării în locul vostru dacă veţi fi indiferenţi”, a insistat Johannes Hahn.

Moldova mai primeşte o şansă, dar a irosit încrederea partenerilor

Tot luni, la Chişinău, a fost semnat un acord de împrumut în valoare de 52,5 milioane de euro cu Banca Europeană de Investiţii. Banii vor fi folosiţi de Calea Ferată din Moldova pentru procurarea de noi locomotive şi modernizarea infrastructurii. Potrivit ministrului moldovean al Transporturilor, Iurie Chirinciuc, împrumutul BEI „face parte din acelaşi pachet cu cel acordat de BERD (50 de milioane de euro) - astfel, investiţiile în Calea Ferată din Moldova ridicându-se la peste 100 de milioane de euro”: „Banii sunt prevăzuţi pentru reorganizarea CFM. Acest proiect, de fapt, este de 500 de milioane. Aceasta este prima etapă de finanţare şi redresare a situaţiei la Calea Ferată”, a precizat ministrul.

Şeful BEI în Republica Moldova, Antonio Castillo, a spus că scopul băncii este de a acorda un suport maxim Republicii Moldova pentru reorganizarea, restructurarea şi reformarea sectorului transportului feroviar. „Suntem onoraţi că facem parte dintr-un consorţiu cu BERD. Sperăm că astăzi am făcut un prim pas şi vom acorda suportul maxim pentru a aduce Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană”, a menţionat Antonio Castillo. Directorul CFM, Iurie Topală, a spus că în curând va fi organizată o licitaţie pentru procurarea a 15 locomotive noi. El a precizat că firma câştigătoare va primi banii direct de la BEI, „pentru a exclude orice fel de scheme ilegale”.