În avanpremiera discuţiilor cu privire la Brexit, Jens Weidmann a spus că Marea Britanie va trebui să facă parte din Spaţiul Economic European (EEA) pentru a-şi păstra aşa numitul „drept de paşaport” care permite băncilor britanice să-şi ofere serviciile în statele membre UE.

Spaţiul Economic European (EEA) este un acord de asociere care pe lângă cele 28 de state statele membre UE include şi trei state non-membre UE (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) dar care au acces la piaţa unică europeană în schimbul respectării regulilor UE şi acceptării principiul liberei circulaţii a cetăţenilor UE.

„Drepturile de paşaport sunt legate de piaţa unică şi vor înceta în mod automat să mai fie valabile dacă Marea Britanie nu va mai fi parte cel puţin a Spaţiului Economic European”, a declarat Weidmann, care este şi membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Cu toate acestea, aderarea la Spaţiul Economic European şi acceptarea principiului liberei circulaţii a cetăţenilor UE vor fi dificil de acceptat din punct de vedere politic pentru Marea Britanie. Guvernul de la Londra a promis că va demara negocierile pentru ieşirea Marii Britanii din UE după rezultatele unui referendum din luna iunie care a fost determinat, în parte, şi de dorinţa de a limita imigraţia.

Drepturile de paşaport sunt un factor important care stă la baza poziţiei Londrei de centru financiar global. Pierderea acestor drepturi ar fi o lovitură pentru industria serviciilor financiare, responsabilă pentru 12% din Produsul Intern Brut al Marii Britanii.

Premierul britanic, Theresa May a anunţat că nu va cere declanşarea articolului 50 din Tratatul de aderare la UE, care va marca începutul discuţiilor cu Bruxellesul pentru ieşirea din UE, până la finalul acestui an. De la debutul negocierilor va mai dura doi ani până când Marea Britanie va ieşi efectiv din UE. Theresa May este presată de o parte din membrii cabinetului său pentru o retragere completă din piaţa unică şi pentru oprirea completă a liberei circulaţii a cetăţenilor UE, lucruri care sunt incompatibile cu calitatea de ţară membră a Spaţiului Economic European. În schimb, alţi oficiali, în frunte cu ministrul de Finanţe, Philip Hammond, precum şi băncile britanice vor să îşi păstreze accesul la piaţa unică europeană, într-o formă sau alta.

Preşedintele Bundesbank a declarat că se aşteaptă ca unele firme cu sediul în Londra să îşi mute sediul după Brexit dar cu toate acestea a precizat că nu va fi vorba de un exod în masă. „Fiind un centru financiar important şi oraşul care găzduieşte sediile unor importante instituţii de reglementare şi supervizare, Frankfurt este o destinaţie atractivă şi noii veniţi sunt bineveniţi. Dar nu mă aştept la un exod în masă de la Londra la Frankfurt”, a declarat Jens Weidmann.

Potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale, băncile din Marea Britanie sunt cei mai mari creditori şi debitori de euro din afara zonei unice, ceea ce scoate în evidenţă care este miza pentru industria financiară britanică dacă băncile sale îşi vor pierde accesul la piaţa UE.