„Concluzia Curţii a fost că sprijinul bugetar a avut un impact limitat. Comisia ar fi putut să reacţioneze mai rapid atunci când s-au materializat riscurile şi programele nu au fost suficient de bine aliniate la strategiile Republicii Moldova. Comisia nu a făcut uz pe deplin de posibilitatea pe care o avea de a stabili condiţii pentru plata ajutorului, iar fondurile suplimentare acordate ca stimulent nu erau justificate întru totul”, se arată în raport.

„UE se confruntă cu serioase provocări în implementarea asistenţei pentru Republica Moldova. Combinaţia de instabilitate politică şi macroeconomică, guvernanţa şi administraţia publică slabă reduc semnificativ pârghiile Comisiei Europene pentru încurajarea reformei”, spune Hans Gustaf Wessberg, responsabil de raport şi membru al ECA.

Totodată, în raport se menţionează că Republica Moldova se confruntă cu mai multe probleme, printre care corupţia generalizată şi administraţia publică deficitară: „Printre problemele principale cu care se confruntă Republica Moldova se numără corupţia generalizată şi administraţia publică deficitară, aspecte care, începând cu 2007, au reprezentat un element important pentru asistenţa din partea UE. Instituţiile publice sunt afectate de o birocraţie excesivă, de lipsa unei atenţii suficiente pentru funcţiile de bază şi de o rată ridicată de fluctuaţie a personalului, ceea ce face ca eficienţa lor să fie scăzută. De asemenea, corupţia continuă să constituie o problemă, Republica Moldova ocupând locul 103 din 168 în Indicele de percepţie a corupţiei calculat pentru 2015 de Transparency International”.

„Deşi Comisia Europeană a identificat în mod corect riscurile de corupţie şi de instabilitate macroeconomică în Republica Moldova, reacţia sa ar fi putut să fie mai rapidă în momentul în care riscurile s-au materializat. În contextul semnării, în 2014, a Acordului de Asociere, însoţit de crearea Zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător, Comisia a încheiat în octombrie şi noiembrie 2014 două acorduri de finanţare, unul pentru intervenţii de sprijin bugetar sectorial pentru reformele politicii în materie de finanţe publice şi unul privind punerea în aplicare a Zonei de liber schimb. Comisia a efectuat, în acest cadru, o plată de 16 milioane de euro în decembrie 2014. Riscurile legate de sectorul bancar fuseseră menţionate atât de către FMI, cât şi de către Comisie încă din 2012”, menţionează auditorii externi.

Potrivit Curţii Europene de Conturi, dintre toate ţările din vecinătatea estică a Uniunii, Republica Moldova primeşte suma cea mai ridicată reprezentând ajutor din partea UE pe cap de locuitor. Curtea a evaluat dacă acest ajutor acordat de UE a contribuit în mod eficace la ameliorarea administraţiei publice a acestei ţări.

Precizăm că raportul face şi o serie de recomandări pentru a ameliora asistenţa financiară pentru Republica Moldova.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.