Autorităţile române au luat decizia după ce FMI a anunţat despre ajungerea la un acord la nivel tehnic (staff level agreement) cu Guvernul moldovean. Împrumutul românesc este rambursabil şi va fi oferit pe o perioadă de 5 ani, cu o dobândă de 1,5% anual. Banii urmează să ajungă în Moldova în trei tranşe. Creditul preferenţial a fost condiţionat de România printr-o serie de reforme şi prin semnarea de către Chişinău a unui acord tehnic cu FMI. Şeful Executivului de la Chişinău a precizat că banii din prima tranşă a împrumutul românesc urmează a fi folosiţi pentru investiţii sociale şi ca suport bugetar pentru reformele iniţiate. La rândul lor, economiştii susţin că banii împrumutaţi de statul roman nu vor fi investiţi în economie, ci vor fi direcţionaţi la acoperirea unor găuri din bugetul de stat care s-au format în anul curent.

Guvernarea îşi arogă merite

Premierul Pavel Filip a interpretat deblocarea creditului românesc ca pe o realizare a guvernării. „Creditul vine într-un moment important pentru ţara noastră - când procesele bune de reformă, pe care actuala guvernare le-a început, pot continua cu susţinere financiară”. Potrivit lui Filip, deblocarea creditului este o dovadă că guvernarea de la Chişinău îşi recâştigă credibilitatea în faţa partenerilor externi. „Este prima finanţare din exterior de când ne-am asumat responsabilitatea pentru guvernare în Moldova. Asta înseamnă că s-au deblocat finanţările din exterior. Partenerii de dezvoltare nu acordă aceşti bani pur şi simplu, ci pentru că am reuşit să demonstrăm că vor fi utilizaţi corect şi eficient”, a menţionat Pavel Filip.

Condiţie dură

Anunţul României despre deblocarea creditului pentru Moldova a fost precedat de instituirea, de către Guvernul de la Chişinău, a unui moratoriu privind angajarea persoanelor în instituţiile de stat, până la finele acestui an – premierul sugerând că aceasta este o condiţie a FMI. Adică, instituţiile bugetare nu vor mai face angajări, pentru a economisi, potrivit ministrului Finanţelor, 150 de milioane de lei moldoveneşti (echivalentul a mai puţin de şapte milioane de euro). Actualul ministru al Finanţelor, Octavian Armaşu, susţine că aceasta înseamnă 4% din fondul total de remunerare a bugetarilor, în timp ce ex-ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, spune că, de fapt, aceasta înseamnă doar 1,3%. „Se puteau găsi „economii” de 1% în altă parte... De exemplu, din vânzarea automobilelor şi a altor plăceri care costă la întreţinere - aparate de cafea, televizoare, etc.”, a menţionat Negruţa.

Chiar şi unii membri ai Guvernului s-au declarat îngrijoraţi în legătură cu faptul că, până la sfârşitul anului, nu vor mai putea fi angajaţi nici medici, nici profesori... Premierul i-a rugat să susţină însă instituirea moratoriului, invocând dificultăţile financiare grave cu care se confruntă Moldova. El le-a promis miniştrilor că, după deblocarea finanţării externe, se va reveni la această decizie. Ministrul Armaşu a subliniat că „scopul moratoriului este de a face economii pentru a ne menţine în limitele deficitului bugetar convenit cu FMI”. El a precizat că moratoriul nu restricţionează angajările, ci numărul efectiv de angajaţi. Se are în vedere că nu va fi majorat efectivul de angajaţi în sectorul bugetar, dar rotaţia cadrelor poate continua: unii se pot pensiona, alţii îşi pot schimba locul de muncă, iar în locul lor pot fi angajaţi alţii.

Încă 100 de microbuze din partea României

De asemenea, România a anunţat că, până la sfârşitul acestui an, va mai dona 100 de microbuze şcolilor din Republica Moldova (după ce, în 2014, a mai donat 100 de microbuze şcolare). Totodată, executivul de la Chişinău va primi un grant din partea României, în valoare de trei milioane de euro, bani destinaţi renovării grădiniţelor – un alt proiect în care România a investit până acum sume uriaşe.

Joi dimineaţă, premierul moldovean a făcut un apel la consolidarea întregii societăţi în sprijinul proiectului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. „E nevoie de o solidaritate mai largă pentru a garanta succesul vectorului european în Republica Moldova”, a menţionat prim-ministrul. „Avem nevoie de o idee naţională, care să ne unească pe toţi, să ne asigure perspectiva de a depăşi divergenţele, să ne arate clar ce avem de făcut în următorii ani pentru a construi o Moldovă prosperă şi stabilă. (…) Acest proiect de ţară poate fi doar unul - integrarea Republicii Moldova în UE”, a precizat premierul în apelul său.

În acest an, guvernul de la Chişinău planifică să beneficieze de asistenţă externă de aproximativ 483 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă de două ori mai mult decât în 2015 şi cu 15% peste nivelul din 2014, arată datele Ministerului Finanţelor. Din această sumă, 173,3 milioane de dolari vor fi credite nerambursabile, iar 309,9 milioane de dolari credite rambursabile. Principalii sponsori ai Moldovei în 2016: UE – cu peste 128 milioane dolari, România – cu 126 milioane USD şi Banca Mondială – cu 99 milioane USD.

Vitalie Călugăreanu
Deutsche Welle